Aparatul central al ministerelor va fi redus cu 44 la sută, de la 2053 la 1158 de unităţi, potrivit Regulamentelor de funcţionare a noilor ministere, aprobate de Guvern în săptămâna trecută.
Reducerea, ca atare, nu este o noutate. În iulie, când Parlamentul adopta noua legea cu privire la Guvern, potrivit căreia din 16 ministere rămâneau nouă, se ştia deja că mulţi funcţionari din instituţiile comasate, dar şi din celelalte, nu se vor regăsi în noile ministere.
Ceea ce, probabil, prea puţină lume intuia e că reducerile vor fi atât de drastice. Astfel, potrivit deciziei adoptate pe 30 august, efectivul-limită de personal al Ministerului Economiei şi Infrastructurii va fi de 155 unităţi, faţă de 311 în prezent. La Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului va fi operată o reducere de 45 la sută, iar la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării – de 30 la sută. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale va avea un număr limită de personal de 105 unităţi, cu 50 la sută mai puţin decât în prezent.
Premierul Pavel Filip este convins că, în urma reformei, în ministere vor rămâne doar cei mai buni specialişti care vor fi mai bine plătiţi.
„Nu este vorba de o simplă majorare de salarii pentru funcţionarii care lucrează în instituţiile centrale, ci este vorba că vom economisi din resursele pe care le-a avut la dispoziţie până acum Guvernul. În baza acestor economii vom avea posibilitatea să oferim salarii mai mari celor care vor rămâne să lucreze în instituţiile centrale ale statului”, a specificat Pavel Filip.
Totodată, prim-ministrul a reiterat că scopul reformei este fortificarea instituţiilor statului: „Un stat este puternic atunci când instituţiile sale sunt puternice. Am spus nu o singură dată – visul şi obiectivul meu este ca pentru Guvern să lucreze cei mai buni profesionişti, oamenii care au cele mai bune capacităţi. Numai aşa putem miza în continuare pe o ţară puternică, economic şi social dezvoltată”.
“Salariile vor putea fi dublate, noi am făcut anumite calcule şi pot să vă spun ca salariile medii în toate ministerele, în medie, vor depăşi cifra de 10 mii de lei. Cineva va primi un pic mai mult, cineva – un pic mai puţin”, a afirmat directorul Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan.
El a declarat pentru Radio Europa Liberă că „în momentul în care se face o regulă atât de profundă şi se oferă şi posibilitatea promovării specialiştilor atât din sectorul privat, cât şi din sectorul asociativ, pentru că ştim că destul de multă lume a plecat din sectorul guvernamental spre sectorul asociativ, pornind de la motivaţia financiară, astăzi vreau să vă zic că, de exemplu, un salariu de 20 000 de lei pentru un secretar de stat va deveni un lucru absolut normal şi funcţiile respective vor deveni atractive – cu echipe mici, relativ mici, comparativ cu cele ce au fost anterior, profesioniste, bine pregătite se vor reuşi multe lucruri interesante”.
Potrivit noii legi cu privire la Guvern, ministerele vor trebui să genereze politici, nu vor mai avea funcţii de control, funcţii de autorizare, funcţii de emitere de licenţe, servicii.
Actuala reducere a numărului de funcţionari nu este însă prima, doar poate este puţin mai radicală ca cele precedente, însă de fiecare dată se întâmpla ca în povestea cu hidra, dacă i se tăia un cap, răsăreau două.
Astfel, în următorii trei ani după lansarea reformei administraţiei publice în anul 2005, au fost reduse 1590 de unităţi în aparatele centrale ale ministerelor şi departamentelor. Optimizarea a fost aproape comparabilă cu cea din acest an, sub “ghilotina” reducerii au ajuns 37 la sută din numărul total al aparatului central.
În anul 2010, potrivit programului de guvernare, printre acţiunile pe termen mediu al Executivului se număra: “restructurarea ministerelor, agenţiilor şi altor instituţii subordonate Guvernului în vederea lichidării autorităţilor publice cu un grad redus de eficienţă, optimizării activităţilor funcţionale şi reducerii cheltuielilor administrative”. Ministerul Finanţelor a şi raportat pe sfârşit de an o reducere cu 20 la sută a cheltuielilor pentru întreţinerea aparatului de stat în 2009.
Raportul Cancelariei de Stat în anul 2016 constata că numărul funcţionarilor publici raportat la numărul populaţiei a crescut constant după anul 2011 şi a atins în 2015 cifra de un funcţionar la 100 de persoane, iar efectivul-limită de personal din autorităţile publice, centrale şi locale, s-a majorat de la 40 590 în anul 2012 la 46 673 la situaţia de la 1 ianuarie 2016, iar numărul funcţionarilor publici (ministere, departamente, agenţii şi alte instituţii) a crescut în aceeaşi perioadă de la 17 779 la 18 794. Statisticile la care face referinţă Cancelaria de Stat arată, însă, că în cadrul autorităţilor publice de nivel central a crescut numărul de unităţi de personal datorită modificării efectivului-limită de personal în mai multe autorităţi (Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Inspectoratul General al Poliţiei, Departamentul Poliţiei de Frontieră), de la 26 459 la 32 736, în timp ce efectivul-limită de personal în administraţiile publice locale dimpotrivă a scăzut.
Există certitudinea că după ultimele reduceri nu se va repeta situaţia cu precedentele reforme ale administraţiei publice?
Autorităţile susţin că sunt hotărâte să ducă reforma până la capăt.
Vlad Bercu
