Agricultorii uscaţi de secetă n-au pe ce cumpăra dolari şi euro

Începând cu luna aprilie curent, moneda naţională înregistrează o apreciere atât în termeni nominali, cât şi în termeni reali faţă de coşul valutelor ţărilor-principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Astfel, în a doua jumătate a trimestrului II 2020, odată cu relansarea treptată a activităţilor economice suspendate, piaţa valutară s-a caracterizat printr-un surplus de ofertă de valută, în special, din partea persoanelor fizice care a fost susţinută de o creştere a transferurilor din străinătate, constată Banca Naţională a Moldovei (BNM).

În acelaşi timp, cererea netă de valută din partea agenţilor economici, de asemenea, a crescut, însă în proporţii relativ mai mici comparativ cu oferta netă din partea persoanelor fizice, influenţată de fluxurile comerciale externe, dar şi de procurările de valută de la unii exportatori, în special de la exportatorii de producţie agricolă. Aceşti factori vor conduce la o apreciere mai mare a monedei naţionale, fapt ce va influenţa evoluţia preţurilor pe piaţa internă. În acest an agricultorii au fost afectaţi de secetă. Cel mai mult au avut de suferit producătorii de cereale. Or, pierderile la hectar sunt între 2500-4000 de lei. În rezultat, unii agricultori care îşi exportă producţia agricolă nu au avut ce exporta. Respectiv, nu au avut nevoie de valută străină.

Cursul nominal al leului s-a apreciat cu 1,6%

Pe parcursul trimestrului III 2020, cursul oficial nominal al monedei naţionale s-a apreciat cu 1,6 la sută în raport cu dolarul SUA, în timp ce faţă de euro s-a depreciat cu 2,0 la sută comparativ cu nivelurile înregistrate la finele trimestrului anterior. În valori medii, cursul leului moldovenesc s-a apreciat în proporţii mai mari faţă de dolarul SUA – cu 5,4 la sută, iar în raport cu euro s-a depreciat cu 0,4 la sută, comparativ cu mediile trimestrului precedent.

„În trimestrul III, în valori medii, majoritatea valutelor ţărilor-parteneri comerciali principali ai RM incluse în coşul REER (Real effective exchange rate) s-au apreciat faţă de dolarul SUA. În special, s-au întărit monedele unor ţări-membre ale UE: coroana cehă – cu 7,9 la sută, zlotul polonez – cu 7,2 la sută, euro şi leva bulgărească – cu câte 5,8 la sută, leul românesc – cu 5,7 la sută, forintul maghiar – cu 5,5 la sută ş.a. Pe de altă parte, lira turcească, rubla belarusă, hrivna ucraineană şi rubla rusească s-au depreciat în raport cu dolarul american, În aceste condiţii, în termeni reali, leul moldovenesc s-a apreciat cu 1,4 la sută faţă de coşul valutelor ţărilor-principali parteneri comerciali ai RM (media trimestrului III faţă de media trimestrului II). Dintre aceştia, contribuţii mai mari la aprecierea REER au avut Ucraina – cu 0,8 p.p., Rusia – cu 0,7 p.p. şi Turcia – cu 0,5 p.p.”, se mai spune în informaţiile BNM.

Oferta neta de valută din partea persoanelor fizice s-a cifrat la 726,6 milioane dolari SUA, fiind în creştere atât faţă de trimestrul precedent (cu 71,2 la sută), cât şi în raport cu trimestrul III 2019 (cu 17,9 la sută). Transferurile nete din străinătate în favoarea persoanelor fizice au sporit în primele două luni ale trimestrului cu 28,4 la sută faţă de perioada similară din anul precedent, constituind factorul principal care a impulsionat dinamica pozitivă a ofertei nete. În structura ofertei nete de valută din partea persoanelor fizice, s-a remarcat în continuare o consolidare a cotei monedei unice europene. Cererea netă de valută din partea agenţilor economici a crescut, de asemenea, însă în proporţii relativ mai mici comparativ cu oferta netă din partea persoanelor fizice. În trimestrul III 2020, aceasta s-a cifrat la 661,6 milioane USD, depăşind cu 49,7 la sută nivelul înregistrat în trimestrul anterior şi cu 9,1 la sută – cel din perioada similară a anului precedent. Cererea sporită de valută din partea persoanelor juridice a fost condiţionată primordial de evoluţiile fluxurilor comerciale externe. După o ameliorare în lunile aprilie-mai, deficitul balanţei comerciale externe s-a deteriorat în trimestrul III, revenind la un nivel similar anilor precedenţi. În dinamica anuală, exporturile s-au diminuat în proporţii mai mari comparativ cu importurile.

Gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 109,8 la sută în trimestrul III 2020 comparativ cu 96,1 la sută în trimestrul precedent şi 101,6 la sută în trimestrul III 2019. În aceste condiţii, BNM a intervenit prin procurări nete de valută în sumă de 105,6 milioane dolari SUA pe piaţa valutară locală.

Surplus de valută în iulie şi august

Surplusul pe piaţa valutară locală nu a fost repartizat însă uniform pe parcursul trimestrului, acesta fiind mai pronunţat în lunile iulie şi august, pe fondul unei oferte semnificative de valută de la persoanele fizice, evoluţie specifică acestei perioade a anului. În aceste condiţii, în prima jumătate a trimestrului, cursul de schimb oficial al monedei naţionale în raport cu dolarul SUA s-a plasat pe un trend ferm de apreciere, stabilizându-se ulterior, cu mici fluctuaţii, în proximitatea nivelului de 16,6 lei pentru un dolar SUA.

Spre finele lunii septembrie, deficitul temporar pe piaţa valutară a determinat o inversare de scurtă durată a trendului. Astfel, per ansamblu, leul moldovenesc a încheiat trimestrul III 2020 cu o apreciere de 1,6 la sută în raport cu dolarul SUA comparativ cu finele trimestrului precedent.

Dinamica cursului oficial al leului moldovenesc faţă de euro a fost influenţată inclusiv de evoluţiile monedei unice europene faţă de dolarul SUA pe pieţele internaţionale. În prima jumătate a trimestrului III a continuat tendinţa de depreciere a dolarului SUA faţă de principalele valute internaţionale, dar în special faţă de euro. În luna iulie, dolarul a înregistrat una dintre cele mai slabe performanţe din ultimii ani, iar cursul de schimb al dolarului SUA în raport cu euro a ajuns la nivelul minim din ultimii doi ani. Îngrijorările investitorilor în această perioadă au fost generate de gestionarea ineficientă de către autorităţile SUA a pandemiei COVID-19, de impactul acesteia asupra economiei americane şi de lipsa consensului politic privind măsurile de stimulare a economiei şi ajutor pentru sectoarele afectate. SRF a lăsat neschimbată rata fondurilor federale, menţionând ca economia SUA în continuare va depinde semnificativ de evoluţia pandemiei.

În a doua jumătate a trimestrului, cursul EUR/USD a cunoscut o stabilizare relativă, iar spre finele lunii septembrie, dolarul SUA şi-a recăpătat unele poziţii pierdute pe parcursul perioadei. Astfel, pe parcursul trimestrului III, comparativ cu finele celui precedent, euro s-a apreciat cu 3,6 la sută în raport cu dolarul SUA.

Banca Naţională dispune de suficientă valută pentru a face faţă şocurilor valutare de pe piaţa internă. Aceasta dispune de rezerve valutare de 3,45 miliarde USD. Bani care sunt suficienţi pentru şase luni de importuri. În trimestrul trei rezervele valutare s-au majorat cu 260 milioane USD şi asta ca urmare a intrărilor în conturile rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licenţiate, intervenţiilor de procurare a valutei şi debursărilor de credite şi granturi din partea principalilor parteneri de dezvoltare.

Eduard Lupu

Numarul ziarului: 
Nr.47 (870) din 2 decembrie 2020