Sute la număr, actele permisive au fost totdeauna o povară mare pentru oamenii de afaceri. Acte care le lua timp, bani şi nervi.
Proceduri birocratice, deseori greu de trecut şi generatoare de corupţie, acte care se dublau, certificate inutile, licenţe fără nici o noimă. Aşa sau cam aşa stăteau lucrurile acum un an. În 2016 Guvernul a declarat “război” actelor permisive. La începutul lunii decembrie anul trecut, premierul Pavel Filip anunţa despre semnarea a două dispoziţii de Guvern care prevăd eliminarea constrângerilor existente asupra mediului de afaceri şi reducerea cu 25 la sută a numărului de acte permisive. „În primul rând, este vorba despre reducerea actelor permisive pentru activitatea de întreprinzător”, a declarat prim-ministrul. Potrivit unui studiu realizat de Ministerul Economiei şi Banca Mondială, la moment, există în total 416 acte permisive, iar 90 la sută dintre ele nu corespund cel puţin unuia din principiile bunei reglementări stipulate în Legea privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător.
Contează însă acţiunile. La începutul acestei săptămâni, Guvernul a aprobat în şedinţa de luni un proiect de modificare şi completare a legislaţiei care prevede eliminarea a circa 150 de acte permisive, inclusiv 18 licenţe, din întregul sistem legislativ. Eliminarea a 90 de acte permisive va avea un efect direct asupra mediului de afaceri, astfel vor fi reduse cheltuielile de timp şi financiare suportate de antreprenori pentru obţinerea acestor permise.
“În urma eliminării se estimează că sectorul privat va obţine anual economii în sumă de 43,6 milioane de lei, iar sectorul public – 18,4 milioane de lei”, constată Ministerul Economiei. Aceste costuri reprezintă economii de timp pentru procesarea, întocmirea, transmiterea şi gestionarea documentelor şi mai puţine cheltuieli pentru eliberarea actelor permisive. Costurile indirecte reale ar putea fi mai mari, sunt de părere specialiştii.
Modificările au fost operate pentru a scădea povara existentă pentru mediul de afaceri, dar şi de a eficientiza cheltuielile şi efortul în procesul de reglementare prin acte permisive, inclusiv licenţe. Revizuirea cadrului legal se face în vederea implementării mecanismului de Ghişeu unic la nivel naţional, fiind o precondiţie logică pentru includerea actelor permisive şi licenţelor în platforma ghişeului unic electronic.
Procesul de optimizare şi revizuire a fost iniţiat, având în vedere faptul că:
- 95 la sută din actele permisive existente nu se racordează cu cel puţin un principiu de reglementare a activităţii de întreprinzător.
- Pentru anumite acte permisive, cerinţele şi procedurile nu se regăsesc în cadrul de reglementare şi Monitorul Oficial.
- Nu este transparent modul de reglementare a cheltuielilor pentru obţinerea actelor permisive.
- De multe ori, în practică se solicită un număr exagerat şi nejustificat de documente pentru obţinerea actelor permisive odată ce lista acestora nu este clar stabilită.
- Există un număr considerabil de acte permisive care se dovedesc mai puţin oportune şi necesare pentru ca autoritatea publică să-şi atingă scopurile şi exercite atribuţiile.
Ministerul Economiei mai constată că se atestă abuzuri din partea autorităţilor emitente la eliberarea actelor permisive.
Procesul de optimizare şi revizuire a fost desfăşurat de Ministerul Economiei cu suportul experţilor din cadrul Băncii Mondiale împreună cu autorităţile publice responsabile de emiterea actelor permisive examinate şi cu implicarea parţială a reprezentanţilor mediului de afaceri.
Se propune abrogarea Legii din 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător. Ceea ce, de fapt, nu înseamnă deloc că nu vor exista licenţe, doar că numărul lor va fi redus cu 18.
Autorităţile care vor elibera licenţe sunt: Agenţia Servicii Publice; Banca Naţională a Moldovei; Comisia Naţională a Pieţei Financiare; Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică; Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei; Consiliul Coordonator al Audiovizualului; Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale. Fiecare autoritate va elibera licenţe conform competenţelor pe care le are.
Va fi exclusă licenţa pentru importul, exportul, proiectarea, producerea şi comercializarea mijloacelor criptografice şi tehnice de protecţie a informaţiei, mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei; prestarea serviciilor în domeniul protecţiei criptografice şi tehnice a informaţiei (cu excepţia activităţii desfăşurate de autorităţile publice învestite cu acest drept prin lege). Riscurile se acoperă prin Certificat de înregistrare a centrului de certificare. Oamenii de afaceri nu vor mai fi obligaţi să solicite licenţă pentru importul, fabricarea, comercializarea, asistenţa tehnică şi/sau reparaţia dispozitivelor medicale şi/sau a opticii. Riscurile ce ţin de calitatea dispozitivelor medicale se acoperă de certificare şi control. Va dispărea şi licenţa pentru activitatea legată de plasarea în câmpul muncii a cetăţenilor în ţară şi/sau în străinătate, activitatea de încadrare/înscriere a studenţilor în programe de schimb educaţional-cultural care prevăd componenta de angajare remunerată în câmpul muncii pe o perioadă. Nu va mai fi valabilă licenţa de transport rutier, suficient va fi ca firma să fie înregistrată în Registrul operatorilor de transport rutier. Regimul de notificare se va face printr-o procedură simplificată.
În total, vor fi anulate 18 licenţe. Proiectul de hotărâre a Guvernului stipulează, totodată, că taxa pentru importul şi comercializarea angro a benzinei, motorinei şi gazului lichefiat va fi de 260 000 lei, importul articolelor de tutun – 26 000 lei, importul alcoolului etilic, importul şi comercializarea băuturilor alcoolice importate şi a berii – 52 000 de lei. Licenţa de depozitar central va fi de 5000 de lei.
Noul nomenclator al actelor permisive va conţine trei compartimente: autorizaţii, certificate şi licenţe. Modificările la legislaţie indică modalitatea şi forma de reglementare a acestora aferentă fiecărei categorii în parte.
Actele permisive vor fi eliminate din cadrul normativ dacă se constată dublarea acestora cu alte acte sau mecanisme de intervenţie (ex. de control şi monitorizare) şi/sau lipsa lor de oportunitate. De asemenea, vor fi eliminate prin comasare cu alte acte care au scop similar sau transformate în proceduri de notificare şi/sau de înregistrare oficială. Totodată, din Nomenclatorul existent au fost propuse spre excludere actele existente care nu cad sub noţiunea de act permisiv, de exemplu sunt situaţiile când actele nu fac decât să acorde un statut privilegiat pentru agentul economic, însă nu sunt permisive ca atare, fie cazurile când se referă doar la persoane fizice şi nu ţin direct de procesul de desfăşurare a activităţii de întreprinzător sau situaţiile când actele de principiu nu au caracter permisiv şi nu condiţionează activitatea agentului economic, dar pot fi solicitate (la dorinţa agentului economic) pentru a confirma calitatea/conformitatea unor bunuri sau statutul agentului economic, în special pentru export.
Autorităţile emitente nu vor mai avea dreptul să respingă cererea de obţinere a actului, însă, pe de altă parte, vor putea să suspende, până la 30 de zile, termenul de emitere a actului permisiv în cazul în care solicitantul nu a anexat la cerere toate documentele stabilite de lege sau nu a completat corespunzător cererea. Abuzurile vor fi pedepsite mai aspru.
Se prevede o reglementare mai completă a procedurilor şi condiţiilor de acordare a actelor permisive ce se păstrează în Nomenclatorul actelor permisive.
Numărul actelor permisive urmează să fie redus în anul 2017 până la 150 (autorizaţii, certificate şi licenţe), comparativ cu cifra estimată în anul 2015 de peste 400 de acte permisive la acea perioadă. În anul 2016 au fost deja excluse din Nomenclator circa 100 de acte permisive.
Sectorul public elibera anual 1847 de licenţe, astfel că după revizuirea numărului acestora va rata venituri de 6 milioane lei. În cazul actelor permisive, sumele colectate sunt nesemnificative, în comparaţie cu alte costuri indirecte pentru obţinerea acestor acte. În total, costul lor reprezintă 2,8 milioane de lei anual.
Timpul dedicat interacţiunii cu autorităţile de reglementare pentru companiile din Republica Moldova, a fost redus în 2016, după un deceniu fără schimbări semnificative. Aceasta este una din concluziile studiului “Costul reglementării afacerilor 2016”, prezentat la mijlocul lunii martie a acestui an de către Grupul Băncii Mondiale şi Guvernul Republicii Moldova.
Managerii companiilor au estimat, că timpul total dedicat interacţiunii cu autorităţile a constituit 7,9 la sută, nivel minim înregistrat în ultimul deceniu, când indicatorul oscila în jurul valorii de 10-11 la sută şi comparabil cu obiectivul inclus în Strategia “Moldova 2020”. Îmbunătăţirea s-a produs datorită reformei autorizaţiilor de comerţ, care a înlocuit autorizaţiile cu un sistem de notificare. Printre alţi factori ce au contribuit la această îmbunătăţire, sunt raportarea fiscală electronică şi moratoriul asupra controalelor de stat, impus de Guvern în 2016. Rezultate pozitive au adus inclusiv eliminarea a 115 acte permisive din cele 400 în vigoare şi crearea Ghişeului unic.
În pofida acestor îmbunătăţiri, doar 13 la sută din managerii companiilor intervievaţi în cadrul studiului au constatat o îmbunătăţire reală a mediului de afaceri în 2016, 60 la sută nu constată nici o schimbare, în timp ce 27 la sută consideră că mediul de afaceri s-a înrăutăţit. Astfel de indicatori contradictorii sugerează că alţi factori “indirecţi” influenţează percepţiile comunităţii de afaceri asupra mediului de afaceri, factori care nu au fost captaţi de studiu.
Vlad Bercu
