Un recent raport elaborat la comanda Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi a Consiliului Europei privind achiziţiile publice în Moldova trage un semnal de alarmă: domeniul suferă de boli grave.
Iată doar câteva concluzii: nu există un mecanism transparent de organizare a licitaţiilor în întreprinderile de stat, acolo unde au loc cele mai dubioase achiziţii. Statul nu este un „cumpărător de bună-credinţă”, iar procesul de achiziţii publice este afectat de corupţie. Cea mai gravă este situaţia în cazul tenderelor pentru procurarea medicamentelor şi a echipamentelor medicale, dar şi la achiziţionarea lucrărilor de reparaţie şi construcţie a drumurilor.
Opt din nouă agenţi economici care participă activ la licitaţiile publice recunosc că li s-a solicitat mită pentru a fi desemnaţi câştigători, comisioanele neoficiale ajung, în unele cazuri, până la 70 la sută din valoarea contractului.
Sunt concluziile la care au ajuns autorii raportului. Şi asta într-un domeniu care acum doi ani reprezenta 10,3 la sută din Produsul Intern Brut, achiziţiile publice ridicându-se la 11,5 miliarde de lei. Deşi, s-ar părea, lucrurile au mers într-o direcţie bună, numărul contractelor de achiziţii publice realizate fără publicarea prealabilă în Buletinul de Achiziţii Publice, s-a redus de la 22 la sută în 2011 până la 2,2 la sută peste doi ani şi, ca urmare, la prima vedere, e mai multă transparenţă în achiziţiile publice efectuate, investigaţiile de presă şi cauzele penale pornite pentru acte de corupţie în procesul de achiziţii publice arată că situaţia e alta decât cea pe care ne-o dorim.
Şi Curtea de Conturi ajungea, ceva mai devreme, la aceeaşi concluzie, “nu se asigură transparenţa achiziţiilor publice, care este crucială pentru existenţa unui nivel bun de concurenţă a ofertanţilor şi poate avea un impact asupra eficienţei utilizării mijloacelor publice”.
Instituţiile internaţionale, în special PNUD şi Banca Mondială, îşi doresc un control mai strict asupra modului în care sunt implementate contractele de achiziţii publice, or, cea mai mare parte din nereguli se produce abia după atribuirea contractului.
Ceea ce lipseşte sunt anume mecanismele de control pentru a depista corupţia, în special controlul după executarea contractelor. Capacităţile tehnice ale membrilor grupurilor de lucru din cadrul autorităţilor contractante sunt slabe, în special la nivel local. Experţii mai constată cazurile frecvente de conflicte de interese în rândul membrilor acestor grupuri, sistemul ineficace de soluţionare a contestaţiilor şi sistemul slab de executare a legii.
Un aspect inovator pentru acest sector, propus în cadrul proiectului, îl reprezintă Sistemul de indicatori al fraudei şi corupţiei pe întreg domeniul de aplicare a procesului de achiziţii, indicatori numiţi Steag Roşu (Red Flag). Acest sistem de indicatori constituie un suport de avertizare despre eventualele ilegalităţi atât pentru autorităţile contractante, cât şi pentru cele responsabile de supravegherea şi controlul/auditul extern al acestui domeniu.
Raportul constată că problemele din Republica Moldova nu reprezintă neapărat produsul unei legislaţii necorespunzătoare, ci decurg în principal dintr-o cultură care acceptă şi tolerează corupţia.
Sergiu Gaibu, economist: “Achiziţiile publice sunt o componentă importantă a unei economii naţionale ce variază, în mare parte, între 10 la sută şi 25 la sută din PIB al unei naţiuni şi este de natură atât să stimuleze creşterea economică sănătoasa, cât şi să altereze evoluţia unei economii. Asigurarea transparenţei şi găsirea ingredientelor optime pentru ca această componentă de administrare a banilor publici să rămână în serviciul întregii naţiuni şi nu doar a unui grup de interese reprezintă marea provocare a acestui domeniu”.
Acum un an, Parlamentul a adoptat o nouă Lege cu privire la achiziţiile publice, care va intra în vigoare de la 1 mai 2016. Cu ce noutăţi vine ea?
“Noua Lege privind achiziţiile publice transpune directivele europene din domeniul achiziţiilor publice de bunuri, lucrări şi servicii. Prevede crearea unei noi autorităţi specializate în domeniu, Agenţia pentru Soluţionarea Contestaţiilor (deşi în lege nu este stipulat foarte clar care va fi structura acesteia, care este necesarul de resurse financiare pentru crearea acesteia)”, explică Diana Enachi, expert IDIS “Viitorul”. Sunt prevăzute noi modalităţi de aplicare a criteriilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, ce favorizează implementarea achiziţiilor durabile. Noua lege, în opinia expertei, stabileşte reguli mai clare de joc, ceea ce contribuie la evitarea conflictelor de interese, actelor de corupţie şi abuzurilor în achiziţiile publice.
O problemă conexă este deschiderea pieţei de achiziţii publice pentru concurenţa străină, în cazul în care s-a ajuns la acorduri atât la nivel regional (de exemplu, la nivelul UE), cât şi la nivel internaţional (de exemplu, la nivelul OMC, Acordul plurilateral privind achiziţiile publice). Raţionamentul din spatele deschiderii achiziţiilor publice este că măsurile protecţioniste în domeniul achiziţiilor publice pot constitui bariere în calea comerţului (şi concurenţei), promovând ineficienţe costisitoare.
Vlad Bercu
