ZF.ro

Polonezii de la R.Power au devenit anul tre­cut vedetele primei licitaţii de contracte pentru diferenţă (CfD) organizate de statul român, cu 5 proiecte solare din cele 11 selectate pentru a beficia de preţ garantat la energie timp de 15 ani.

Italia, cel mai mare producător de vin din UE, cu o producţie de aproxi­mativ 44 de milioane de hectolitri în 2024, a reuşit să construiască un brand naţional puternic în sectorul viticol da­torită unei combinaţii între tradi­ţie, diversitate şi inovaţie, iar acest lucru se vede in exporturile sale, spune Micaela Soldini, director al Agen­ţiei Italiene pentru Comerţ Exterior (ICE), la biroul de la Bucureşti

Strategia industrială a României 2024–2030, întinsă pe aproape 100 de pagini, promite să repornească motoarele industriei locale, să crească volumul exporturilor, să avem lanţuri de aprovizionare mai solide, locuri de muncă noi şi acces mai uşor la finanţare.

Un consumator casnic cu un consum de 92 kWh a plătit în aprilie o factură de circa 63 de lei, având în vedere că pentru fiecare kWh consu­mat el nu a plătit decât 0,68 lei în baza sche­mei de plafonare. Acest nivel de 0,68 lei/kWh este preţul final, care include toate ta­xele, tarifele şi contribuţiile dintr-o fac­tură de energie, dar din acest nivel energia ac­tivă este evaluată la numai 0,149 lei/kWh.

Start-up-ul Typing AI, care a dezvoltat o soluţie de autentificare bazată pe modul unic în care fiecare persoană tastează, şi-a propus să atragă o nouă rundă de finanţare de tip pre-seed/seed în valoare de 300.000 de euro pentru a accelera creşterea, axându-se pe marketing şi vânzări.

Lista dealerilor primari pe piaţa titlurilor de stat din România include şapte instituţii de credit, respectiv Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, Citi, ING Bank, Raiffeisen Bank şi CEC Bank, potrivit informaţiilor de la Ministerul Finanţelor.

Dacă România este în situaţia de azi, asta s-a întâm­plat pentru că cheltuielile au fost scăpate de sub control. Aşadar, observaţia preşe­dintelui ales, anume că trebuie să ne uităm la cheltuieli, este corectă, spune economistul Laurian Lungu.

Mai bine de zece tranzacţii au fost realizate de investi­tori strategici din Polonia pe piaţa din România. Alte câteva parafate de fonduri de private equity cu sediul în această ţară. Pariuri majore pe energia românească. Intrări directe de companii şi bănci de top din cea mai puternică economie din Europa Centrală şi de Est.

România nu are niciun pro­gram de prevenţie primară, cu atât mai puţin de preven­ţie secundară, ceea ce se ve­de în incidenţa şi mortali­ta­tea pe boli cardiovasculare, mult peste cea din alte state europene.

Acţiunile producă­to­ru­lui de vinuri Purcari (simbol bursier WINE) se tranzac­ţionează la maximul istoric la Bursa de Valori după ce oferta anunţată de polonezii de la Maspex pentru a deveni cei mai mari acţionari ai companiei la un preţ superior celui de tranzacţionare a impulsionat cumpărătorii, arată datele bvb.ro.

Compania Naţională de Investiţii are în derulare 18 proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii sportive de performanţă, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Proiectele vizează construirea şi modernizarea unor săli polivalente, baze sportive şi stadioane în mai multe oraşe din ţară, iar valoarea totală a acestor proiecte se ridică la circa 5,6 miliarde de lei.

Piaţa locală a asigurărilor traversează una dintre cele mai dinamice perioade din ultimul deceniu, cu transformări vizibile în structura subscrierilor, modelul de business şi comportamentul consumatorilor. După ani de zile în care segmentul RCA a dominat clar industria asigurărilor, acesta dă semne clare de maturizare, iar ritmul de creştere încetineşte. În schimb, accentul se mută tot mai mult către zona asigurărilor facultative, de viaţă, sănătate şi property, care câştigă teren într-un context economic volatil, dar şi ca răspuns la nevoile în schimbare ale clienţilor.

Compania Astra Vagoane Călători, unul dintre cei mai mari ju­cători de pe piaţa locală de material rulant, controlată de Valer Blidar, a finalizat anul trecut cu afaceri de 425 mil. lei şi un profit net de 57,8 mil. lei, faţă de afaceri de 631 mil. lei şi profit net de 67,6 mil. lei anul an­terior, arată datele publice de la mfinante.ro.

Andrei Gemeneanu, preşe­dintele ROPEA – Asociaţia indus­triei de private equity şi venture capital din România şi managing partner al Morphosis Capital, spune că ponderea domeniului de private equity şi venture capital în PIB este de zece ori mai scăzută în România faţă de media euro­peană, ceea ce face ca piaţa locală să fie un teren bun de dezvoltare, însă secto­rul are nevoie de mai multe alocări de capital în special de la fondurile de pensii, dar şi de o creştere de alocări private din partea antreprenorilor.

Cu toate că începutul anului 2025 a fost marcat de o încetinire a ritmului de creştere economică, companiile din România nu au pus pauză la recrutări. Între decembrie şi martie, numărul de salariaţi a crescut cu 40.000, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Sistemul bancar românesc încearcă să-şi tragă sufletul după tensiunile politice din ultimele luni, care au afectat cursul valutar, dobânzile la lei, cererea de credite de consum, imobiliare, de investiţii.