ZF.ro

Chirurgia robotică este în creş­te­re în România, iar jucătorii din dome­niul echipamentelor medicale aduc pe piaţa locală sisteme prin care îşi propun să extindă accesul la chirurgia asistată robotic atât în sectorul privat de sănătate, cât şi în cel public.

Potrivit datelor BNR publicate ieri, deficitul de cont curent al României a crescut în primele opt luni ale anului cu 800 de milioane euro, an/an, ajungând la 18,7 miliarde de euro. BNR arată că deficitul comercial este problema majoră pentru creşterea deficitului de cont (intrări şi ieşiri de valută) – dar aşa este de ani şi ani. Ceea ce înseamnă că economia internă nu produce, practic, ceea ce oamenii cumpără. Şi atunci, oamenii cumpără din import.

Imaginea macroeconomică a României poate fi percepută cu lumini şi umbre, având în vedere principalele dezechilibre cu care se confruntă, deficitul de cont curent şi în mod special deficitul bugetar.

„Putem începe discuţia cu o înmormântare. Tocmai am făcut parastasul acelui proiect pe care noi l-am văzut minunat, pe nume Feexers.“ Cu această declaraţie a început o ediţie neobişnuită ZF IT Generation – în care de această dată invitatul a vorbit, “disecat“ mai degrabă, eşecul proiectului său în loc să discute despre ambiţii, planuri şi proiecte, cum se întămplă în majoritatea ediţiilor emisiunii. Eusediu Margasoiu, cofondator şi CEO Feexers a revenit după mai bine de cinci ani dela ZF IT Generation pentru a vorbi despre închiderea start-up-ului său, gândit ca un “Uber“ pentru servicii în casă, care, acum câţiva ani, părea să aibă toate ingredientele succesului: o echipă de executivi cu experienţă, finanţări cu „multe zerouri“ de la trei fonduri de VC şi investitori cunoscuţi, şi o execuţie „ca la carte“, bazată pe toate meto­dologiile mo­derne de business.

Grupul financiar Banca Transilvania (TLV), cea mai mare instituţie de credit din România după active, a dominat clar tranzacţiile la Bursa de Valori Bucureşti în primele nouă luni din 2025, cu un rulaj de 3,6 mld. lei, conform calculelor reali­zate de ZF pe baza datelor de la BVB.

Câştigurile obţinute de investitori din vânzarea de acţiuni sunt tratate diferit în economiile dezvoltate ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), unele ţări aplicând o taxă fixă, de 15% ca în Grecia şi Ungaria, sau de 19% ca în Polonia, în timp ce altele, precum Slovenia şi Franţa, reduc cota progresiv pe măsură ce perioada de deţinere creşte.

O treime din bugetul de investiţii de 1 mld. euro al grupului danez Eurowind este direcţionată către România.

„Aveam un loc de muncă stabil, un salariu frumos şi deplasări multe în străinătate. Dar mi-am spus că vreau să-mi deschid propria companie. M-am gândit bine şi eram hotărât“, povesteşte Mihai Măciucă, fondator şi director general al ASPETI, despre începuturile businessului ASPETI, care a luat naştere în perioada în care România descoperea antreprenoriatul.

După 35 de ani de capi­talism, România intră în prima mare tranziţie de generaţii: fondatori care au ridicat companii în anii ’90–2000 se apropie de momentul retragerii, iar copiii sau managerii executivi trebuie să ducă mai departe businessurile. Dincolo de norme fiscale, audit şi scheme de guvernanţă, miza reală este „identitatea“ – felul în care o familie îşi defineşte valorile, modul de lucru şi raportarea la oameni. Fără un „pod“ între generaţii – constituţie de familie, consilii şi management delegat – deciziile rămân emoţionale, iar valoarea se erodează rapid. „Nu ne pensionăm din afacere, dar ne putem redistribui ro­lu­rile“, spune Mihai Stănescu, managing partner RoCoach, invitat în emisiunea CEC Bank pentru afaceri româneşti.

Reutilizarea este un punct cheie în procesul de reducere a impactului pe care industria textilă îl are astăzi asupra mediului, iar România poate învăţa din experienţa Suediei în acest domeniu, prin organizarea sistemelor de colectare astfel încât să furnizeze în piaţă materii prime atât pentru partea de reutilizare, cât şi pentru reciclare astfel încât această industrie să devină de interes pentru investitorii din domeniu.

În Marea Britanie, companii mari de pa­nificaţie, un exemplu fiind Hovis, folo­sesc inteligenţa artificială pentru a îm­bu­nătăţi eficienţa şi controlul calităţii, pentru a prezice tendinţele cererii şi pentru a reduce deşeurile.

Europa are nevoie de propriul Delaware, micul stat american care găzduieşte majoritatea entităţilor corporate ale ţării, crede Enrico Letta, fostul premier italian care a pregătit un raport de 150 de pagini despre cum poate fi îmbunătăţită productivitatea şi competitivitatea economiei europene pentru a putea concura cu SUA şi China în arena mondială.