ZF.ro

Mai multe evenimente cheie au creat posibilitatea uni­că pentru unele companii din zona de comerţ cu energie de a bifa afaceri şi profituri de vis în 2022, unul dintre cei mai complicaţi ani la nivel mondial. Primele semne apăruseră din 2021, dar abia în 2022, prin intervenţia directă a statului român, companiile de furnizare au întors un scenariu de coşmar, marcat de scumpi­rea enormă a energiei, într-o şansă de câştig fabuloasă. În 2023, lucrurile s-au detensio­nat pe piaţa energiei, lucru care a dus la scă­derea preţurilor şi deci la evoluţii similare pentru multe afaceri din acest domeniu. Ce s-a întâm­plat de fapt?

„Conform prognozelor, până în anul 2030 cu perspectiva anului 2050 producţia de gaze naturale terestru este de aşteptat să scadă, menţinerea unui grad redus de dependenţă faţă de importuri fiind condiţionată astfel de exploatarea rezervelor de gaze naturale descoperite în Marea Neagră. Primele gaze naturale din proiectul Neptun Deep, gaz exploatat de OMV Petrom şi Romgaz în Marea Neagră, vor fi extrase şi transportate prin gazoductul Tuzla-Podişor începând din toamna anului 2027. Volumele de gaze naturale anuale estimate sunt de aproximativ 8,16 mld. m3/an (87,6 TWh/an) (ce vor intra din perimetrul Neptun Deep în reţeaua naţională de transport gaze naturale“, se arată în Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale publicat de Transgaz şi actualizat în septembrie anul acesta. Perioada pe care este făcut planul este 2024-2033.

Creşterile de TVA şi accize pentru anumite produse nu înseamnă cu adevărat o reformă fiscală, iar mişcarea necoordonată pe această zonă a creat o stare de nesiguranţă foarte mare în mediul companiilor multinaţionale, care pentru România reprezintă miliarde de euro care intră anual.

Start-up-ul românesc Venevo, o nouă platfor­mă de finanţare partici­pativă prin împrumu­turi (crowd­lending), vi­zează atragerea unei run­de de finanţare de un milion de euro, nece­sară în principal pentru marke­t­ing şi pentru educarea publicului din România cu privire la acest tip de investiţii. Compania se află în prezent în proces de autorizare la Autoritatea de Su­pra­veghere Fi­nanciară (ASF) şi esti­mează lansarea oficială în primă­vara anului 2026. Până în acest mo­ment, investiţia totală în proiect, realizată din fonduri proprii, se ridică la aproximativ 250.000 de euro.

Ziarul Financiar organizează, pe 13 noiembrie 2025, cea de-a cincea ediţie a ZF HR Conference. Tema ediţiei din acest an – „Bugete, oameni şi eficienţă. De la presiune la progres – cum construim organizaţii puternice în 2026“ – vine într-un an cu presiune pe departamentele de resurse umane, o presiune care se vede şi în statisticile oficiale despre evoluţia pieţei muncii.

În România, modul în care se calculează impozitul pe tranzacţiile cu acţiuni depinde în mare măsură de platforma utilizată de investitor. Pentru platformele rezidente, câştigurile obţinute din vânzarea acţiunilor sunt supuse reţinerii la sursă: 1% dacă acţiunea a fost deţinută mai mult de un an şi 3% pentru acţiunile păstrate mai puţin de un an.

Cele peste 900.000 de firme din România, care depun an de an bilanţul financiar, au strâns în perioada 2021-2024 un profit net total de aproape 1.000 mld. lei, arată datele primite de ZF de la Registrul Comerţului.

„FRF este singura federaţie relevantă din România fără acces la fonduri publice. Federaţia din Ungaria pri­meşte direct de la guvern 80 de milioane de euro în fiecare an“.