Media zilnică de tranzacţionare pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (piaţa AeRO) al Bursei de Valori Bucureşti ajungea după primele 68 de şedinţe de anul acesta – şi aproximativ 66.000 de tranzacţii – la 3,58 milioane de lei, cu aproximativ 70% mai mult decât lichiditatea medie de 2,08 milioane de lei din 2023.
Anul 2024 aduce cu sine provocări şi oportunităţi noi pentru companiile incluse în Indicele BET, scriu analiştii casei locale de brokeraj Goldring.
La fiecare prânz, cafea (sau ceai), eveniment, cină, conferinţă la care participă investitori – fie retail cu câteva sute sau mii de lei în portofoliu, fie instituţionali cu sute de milioane de euro – apare o întrebare la care mulţi ar prefera chiar să nu ştie răspunsul: care va fi primul semnal care va indica faptul că raliul acţiunilor româneşti de la Bursa de Valori se apropie de sfârşit?
Pentru prima dată după 30 de ani de capitalism, România se apropie de zece megatranzacţii, mai exact de acorduri a căror valoare individuală sare de 1 mld. euro. Iar acest lucru a fost posibil mai ales datorită activităţii din ultimii ani, când piaţa locală a devenit tot mai vizibilă pe harta de M&A a investitorilor din toată lumea.
Fie că vorbim despre preocupările precursorilor noştri care au trăit în epoca primei revoluţii industriale, fie că ne raportăm la provocările cu care se confruntă societatea contemporană, determinate de cea de-a patra revoluţie industrială sau chiar de a cincea, despre care se vorbeşte tot mai mult, surmontarea acestora a presupus adaptabilitate în faţa schimbărilor.
Dorinţa românilor de a călători creşte de la an la an, astfel că apetitul pentru vacanţe se vede şi în rezervările făcute de aceştia pentru vizitele în afara ţării. Un apetit la fel de crescut pentru călătorii mai au doar nemţii, spune Cristian Pandel, fondatorul turoperatorului Christian Tour.
Produsul Intern Brut al României, adică valoarea adăugată care se produce în ţară, a ajuns la 1.600 mld. lei în 2023, conform celor mai recente date statistice publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Este cel mai mare nivel din istorie, iar PIB-ul a crescut de 2,5 ori numai în ultimii 10 ani, de la 640 mld. lei în 2013, la peste 1.600 mld. lei în 2023.
Antreprenorii din Cluj-Napoca s-au prezentat cu optimism în ceea ce priveşte anul 2024, după ce anul trecut au existat multe incertitudini şi mediul de business a fost destul de reticent.
În vreme ce indicele BET – de referinţă pentru BVB – continuă să crească şi să marcheze noi maxime istorice, participanţii bursieri se întreabă acum cât mai poate dura raliul pieţei.
Cooperativa Agricolă Argedava Novaci, care cultivă în total 800 de hectare de teren în mai multe judeţe din jurul Capitalei, vrea să investească 8 mil. euro într-o hală de depozitare şi condiţionare a cepei, mizând pe diferenţele de preţ dintre perioada de supraproducţie şi primăvară, atunci când România este nevoită să importe.
Un fermier din Polonia a primit în 2023 maximum 435,9 euro/cap de animal pentru creşterea scroafelor, în timp ce un fermier din România, dacă a îndeplinit toate condiţiile de bunăstare a reproducerii porcilor, a primit 250,9 euro/cap de animal, de 1,7 ori mai puţin, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din Polonia şi a celor oferite de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, subordonată Ministerului Agriculturii din România.
Ultimele 12 luni au însemnat pentru Terapia Cluj, cel mai mare producător local de medicamente, o creştere a portofoliului cu încă 20 de produse care se adresează afecţiunilor din sfera dermatologică, a sistemului nervos central, din oncologie, produse de spital.
O pasiune pentru lucratul cu ceramică şi un concept inedit descoperit în străinătate au făcut-o pe Sorina Cristea să deschidă în Iaşi localul Caferamica, care combină atmosfera unei cafenele cu posibilitatea de a participa la ateliere de modelare a ceramicii.
Nevoia orientării către materii prime sustenabile, o tendinţă regăsită la nivel mondial, l-a determinat pe Mădălin Gheorghe, unul dintre fondatorii studioului de design Drag and Drop, să experimenteze noi modalităţi de a obţine materiale, unele având la bază reziduuri precum zaţul de cafea şi cojile de ouă, pe lângă cele convenţionale.
Alexandra Ghiţă a lucrat două decenii în HoReCa, însă şi-a dorit să pornească un proiect pe cont propriu, aşa că a renunţat la poziţia de angajat şi a făcut din pasiunea sa pentru produsele şi alimentaţia sănătoasă un business în care uleiul de măsline joacă rolul principal. Ea a deschis un magazin online cu ulei de măsline adus din Spania şi Portugalia şi plănuieşte ca în viitor să introducă şi uleiul de măsline din Grecia, Italia şi Maroc.
Marinela Petran, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale Arădeanca, organizaţie care reuneşte mai mulţi producători, inclusiv cei trei care produc Pita de Pecica IGP, crede că antreprenorii din agribusiness înţeleg în mod greşit termenul greşit de asociere şi că ar trebui să fie mai multe astfel de organizaţii la nivel naţional pentru ca industria alimentară locală să crească.
Având în vedere că România continuă să aibă cea mai ridicată inflaţie din Europa, după ce rata medie a modificării preţurilor de consum a ajuns la nivel local la peste 10% în 2023 faţă de anul precedent, iar Bursa de Valori Bucureşti se află pe un trend ascendent încă de la finele lui 2022, se poate observa o relaţie clară între evoluţia preţurilor acţiunilor listate şi dinamica inflaţiei, spune Lucian Isac, director general, Estinvest, invitat la ZF Deschiderea de Astăzi.
Autorităţile de la Bruxelles au lansat o anchetă legată de subvenţii cu privire la furnizorii chinezi de turbine eoliene, accelerându-şi eforturile de a-şi proteja industria în faţa concurenţei ieftine, scrie Financial Times.
Страницы