Transferurile bancare de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova au crescut cu 21,6 la sută în anul 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 1.486,74 milioane de dolari SUA.
Este cea de-a doua cea mai mare creştere anuală, după boom-ul din 2008, când remiterile au crescut cu 36,2 la sută faţă de anul precedent şi au atins maximul istoric de 1.660,9 milioane de dolari SUA, record care nu a fost atins niciodată. În 2013 şi 2014 transferurile au trecut puţin peste 1.600 milioane, însă aşa-numitul “furt al miliardului” şi criza ce a urmat au tăiat din pofta de a transfera bani persoanelor fizice prin sistemul bancar.
Anul 2020 a fost marcat şi de o altă evoluţie relativ surprinzătoare, pentru prima oară după anul 2007, an în care Banca Naţională a Moldovei (BNM) a început să publice date privind transferurile pe categorii de valute, remiterile în euro prin sistemele de transfer internaţional de bani au trecut de 60 la sută şi au atins o pondere de 62,1 la sută, cifră care s-a apropiat de cota pe care o deţinea dolarul SUA în 2007. În anul 2020, însă, valuta americană a coborât ca pondere până la 35,8 la sută, iar rubla rusească – la 2,1 la sută.
Astfel, statisticile privind transferurile de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice au “sfidat” pandemia. Au răsturnat toate prognozele, mai mult sau mai puţin pesimiste, care erau lansate la început de an. Tradiţionala actualizare efectuată de Banca Mondială, lansată în primăvara anului trecut, anticipa o scădere a remiterilor în R. Moldova cu circa 15 la sută, în anul 2020. Creşterea economică a investiţiilor străine directe, remitenţele reduse pe plan mondial şi lanţurile de aprovizionare perturbate ar putea afecta în continuare rezultatele creşterii economice, constatau experţii.
Şi primul trimestru venea să confirme previziunile. Transferurile de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor licenţiate au fost în ianuarie-martie în sumă de 276,81 milioane dolari SUA, cu 7,0 la sută mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Dar, în pofida prognozelor pesimiste, transferurile s-au ridicat în cinci luni la 502,94 milioane dolari SUA, cu 3,1 la sută mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Trendul de creştere s-a accelerat în următoarele luni, deja în trimestrul trei creşterea a fost de 34,7 la sută, iar anul 2020 s-a încheiat cu o majorare de 36,9 la sută în luna decembrie.
Economistul Veaceslav Ioniţă constata, însă, că “totuşi valoarea remitenţelor oficiale nu reprezintă suma totală a banilor trimişi de moldoveni acasă. Astfel, în 2020, moldovenii au transferat pe căi oficiale 1,487 milioane USD, dar au vândut pe piaţa valutară 2,245 milioane USD. Acest fenomen poate fi urmărit an de an, ceea ce ne duce la gândul că suma reală a banilor trimişi de moldoveni acasă este mai aproape de vânzările nete de valută, iar transferurile nete sunt doar o parte din bani trimişi pe căi oficiale”.
Volumul real al banilor transmişi de moldoveni acasă este cel puţin egal cu vânzările nete de valută, iar transferurile nete reprezintă doar banii transferaţi pe căi oficiale. Restul banilor intră în ţară prin alte mecanisme cum ar fi: bani aduşi de muncitori când vin acasă, transmişi prin rude şi prieteni sau prin rutiere. Astfel, în ultimii ani, la fiecare 100 milioane USD/lunar transferaţi prin căi oficiale se mai adaugă 60-70 milioane USD/lunar bani aduşi în ţară pe căi neoficiale, mai apreciază expertul. El mai crede că o parte din mijloace ajunge în R. Moldova prin intermediul cardurilor deschise în ţară.
Şi totuşi, odată cu instituirea stării de urgenţă sau alertă în multe ţări ale lumii, migranţii au adus personal mult mai puţini bani câştigaţi peste hotare, dar i-au transferat prin bănci. Iată o cifră care, aşa sau altfel, vine să confirme acest lucru, fluxul de persoane care au traversat frontiera de stat a fost cu 70 la sută mai mic decât în anul precedent, potrivit Poliţiei de Frontieră.
Şi un alt factor important care a contribuit la creşterea transferurilor a fost cursul de schimb. De exemplu, în trimestrul trei fluctuaţiile cursului de schimb al valutelor originale faţă de dolarul SUA au contribuit cu 6,1 puncte procentuale la majorarea transferurilor. Astfel, dacă eliminăm efectul cursului de schimb prin recalcularea sumelor la cursul perioadei respective a anului precedent, creşterea reală a transferurilor a constituit 28,6 la sută.
Sutele de milioane transferate prin intermediul băncilor nu sunt doar banii cetăţenilor R. Moldova care muncesc peste hotare. BNM atrage atenţia că remiterile includ şi astfel de transferuri unilaterale, precum transferurile locale, inclusiv salariale în favoarea persoanelor fizice rezidente de la reprezentanţele nerezidenţilor (reprezentanţele instituţiilor financiare internaţionale, organizaţii internaţionale, reprezentanţele agenţilor economici străini) din R. Moldova (circa 0,8 la sută din totalul transferurilor). O pondere mai mică o au transferurile în favoarea nerezidenţilor aflaţi temporar în R. Moldova, pensiile (sociale şi alimentare) şi indemnizaţiile.
Transferurile de mijloace băneşti din străinătate efectuate în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor din R. Moldova includ şi transferurile persoanelor fizice efectuate prin intermediul oficiilor poştale ale întreprinderii de stat “Poşta Moldovei” (decontate prin bănci), atât prin sistemele de remitere de bani, precum şi prin mandatele poştale.
Indiferent însă de evoluţia sumelor trimise prin bănci din străinătate, rămâne întrebarea: aceşti bani sunt trimişi de conaţionalii noştri sau sunt şi investiţii ascunse în remiteri? Cum se explică faptul că din ţări în care muncesc cu mult mai puţini moldoveni decât, bunăoară, în Federaţia Rusă sau Italia, vin mai multe mijloace băneşti? Nu voi încerca să speculez. Este necesară o cercetare economică în acest caz, o estimare realizată de specialiştii care cunosc mai bine situaţia. Vom face trimitere doar la datele BNM. În luna decembrie din Israel au fost efectuate transferuri în favoarea persoanelor fizice în sumă de 25,67 milioane de dolari, ceea ce reprezintă 17,4 la sută din total, după care urmează Italia cu 20,48 milioane de dolari sau 13,9 la sută din total, Federaţia Rusă – 18,52 milioane de dolari sau 12,5 la sută, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord – 14,17 milioane USD, ceea ce reprezintă 9,6 la sută din total. Pe locurile următoare se află: Germania (13,32 milioane USD), SUA (11,88 milioane USD), Franţa (10,84 milioane USD).
Banca Naţională notează că persoanele fizice care transferă şi primesc banii prin sistemul de remiteri de bani (SRB) pot avea cetăţenia oricăror state. Provenienţa şi destinaţia banilor transferaţi poate fi diferită.
Cercetarea “Influenţa pandemiei COVID asupra gospodăriei” în trimestrul III, realizată de Biroul Naţional de Statistică, arată că puţin peste jumătate dintre gospodării (54%) au avut venituri din activitatea de muncă în ţară, iar 23,5% au avut venituri din remitenţe.
Vlad Bercu
