După ce economia Republicii Moldova şi-a revenit după şocurile externe şi interne, acum şi inflaţia îşi reia trendul ascendent, iar în trimestrul trei din 2017 vom avea scumpiri în lanţ. Este vorba de majorarea tarifelor la utilităţi, creşterea preţurilor la produsele alimentare. Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea a anunţat, în raportul asupra inflaţiei, că aceasta va fi de 5,2 la sută pentru 2017 şi de 4,9 procente pentru 2018, în creştere faţă de prognoza anterioară.
“Chiar dacă vom avea o inflaţie în creştere, aceasta este cu mult mai mică faţă de ce am avut la începutul anului 2016 când inflaţia a fost de 16,6 la sută, dar am încheiat anul cu 2,4%. Contribuţia a fost din partea preţurilor la carburanţi care s-au ieftinit, dar preţurile la produsele alimentare s-au comprimat”, a explicat Sergiu Cioclea.
Şeful băncii centrale a spus că criza financiară a jucat un rol important, dar şi stabilitatea politică, care, în acest context, este un semnal bun pentru investitori.
Rata anuală a inflaţiei de bază a avut în continuare o traiectorie superioară inflaţiei totale. Inflaţia de bază, în mod similar, a cunoscut o traiectorie descendentă pe parcursul trimestrului IV 2016 – de la 6,7 la sută în luna septembrie până la 4,5 la sută în luna decembrie.
Potrivit guvernatorului, în luna decembrie 2016, rata anuală a creşterii preţurilor la produsele alimentare s-a temperat până la 2,8 la sută, iar preţurile la serviciile reglementate s-au contractat cu 1,1 la sută, comparativ cu cele din luna decembrie 2015. Rata anuală a creşterii preţurilor la combustibili şi-a continuat trendul ascendent semnalat în trimestrul precedent, constituind 1,6 la sută în luna decembrie 2016.
În trimestrul III 2016, PIB-ul a înregistrat o creştere de 6,3 la sută, comparativ cu perioada similară a anului 2015, dinamica anuală a activităţii economice fiind superioară celei din prima jumătate a anului 2016. Evoluţia pozitivă a PIB-ului s-a datorat, în cea mai mare parte, dinamicii sectorului agricol, ceea ce a creat premise pentru majorarea exportului, dar şi pentru creşterea consumului gospodăriilor populaţiei, precum şi unei evoluţii pozitive din partea variaţiei stocurilor.
Consumul gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 4,9 la sută, preponderent, ca urmare a majorării componentei consumul de bunuri şi servicii în natură cu 15,8 la sută. Investiţiile au determinat un aport pozitiv la dinamica PIB-ului exclusiv datorită componentei variaţiei stocurilor, având în vedere că formarea brută de capital fix a înregistrat o contractare de 1,1 la sută, comparativ cu perioada similară a anului 2015. Consumul final al administraţiei publice în trimestrul III 2016 s-a diminuat cu 0,8 la sută.
„În trimestrul III 2016, volumul exporturilor (exprimat în dolari SUA) a crescut cu 17,2 la sută faţă de trimestrul III 2015. În octombrie-noiembrie 2016, volumul exporturilor a fost superior cu 18,5 la sută nivelului înregistrat în perioada corespunzătoare a anului precedent”, a precizat Cioclea.
Banca Naţională a Moldovei spune că inflaţia a fost ţinută în frâu şi prin intermediul politicii monetare. „Ca urmare a evaluării balanţei riscurilor interne şi externe, cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova, precum şi a perspectivelor inflaţiei pe termen scurt şi mediu, Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei, la şedinţa din 27 octombrie 2016, a hotărât să reducă rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, de la 9,5 la sută (nivel stabilit la şedinţa din 29 septembrie 2016) până la 9,0 la sută anual. Ulterior, la şedinţele din 24 noiembrie 2016 şi 29 decembrie 2016 au fost adoptate decizii de menţinere a ratei de bază aplicate la principalele operaţiuni de politică monetară la nivelul de 9,0 la sută anual”, se arară în mesajul băncii centrale.
În runda curentă de prognoză, BNM anticipează că deviaţia PIB-ului va fi negativă pe întreaga perioadă de prognoză. Deviaţia PIB va înregistra o recuperare lentă, continuând să rămână în palierul negativ şi revenind în proximitatea valorii zero la sfârşitul perioadei de prognoză. Prin urmare, plasarea activităţii economice sub nivelul său de echilibru pe termen mediu va determina presiuni dezinflaţioniste din partea cererii agregate. Condiţiile monetare reale vor avea un impact eterogen asupra cererii. Rata reală efectivă de schimb va manifesta efecte stimulative în primul trimestru de prognoză, după care va alimenta un caracter restrictiv al condiţiilor monetare pentru restul orizontului de prognoză. Rata reală a dobânzii va fi stimulativă pentru întreg orizontul de prognoză.
În trimestrul III 2016, PIB-ul a înregistrat o creştere de 6,3 la sută, comparativ cu perioada similară a anului 2015, dinamica anuală a activităţii economice fiind superioară celei din prima jumătate a anului 2016. Evoluţia pozitivă a PIB-ului s-a datorat, în cea mai mare parte, dinamicii sectorului agricol, ceea ce a creat premise pentru majorarea exportului, dar şi pentru creşterea consumului gospodăriilor populaţiei şi unei evoluţii pozitive din partea variaţiei stocurilor.
Ultimul trimestru al anului 2016 a fost marcat de evenimente importante, stabilind nişte repere privind evoluţia ulterioară a economiei mondiale. La 30 noiembrie, ţările-membre ale OPEC au semnat acordul privind diminuarea volumului producţiei de petrol, repartizând inclusiv cotele pe ţări. Impactul acordului asupra pieţei petroliere a fost aprofundat de ulterioara alăturare a Federaţiei Ruse şi a altor 10 ţări non-OPEC la decizia de diminuare a volumului petrolului. Un alt eveniment semnificativ a fost decizia din 14 decembrie 2016 a Sistemului Rezervelor Federale privind majorarea intervalului ratelor dobânzilor cu 0,25 puncte procentuale, până la 0,5-0,75 la sută. Această decizie a provocat o apreciere robustă a dolarului SUA, cu efectele de rigoare asupra pieţelor financiare şi de materii prime. Un alt fenomen observat la sfârşitul anului 2016 a fost creşterea considerabilă a cotaţiilor la materiile prime generată de revigorarea cererii mondiale, ceea ce a atenuat din presiunile deflaţioniste care au persistat în unele economii în ultimii doi ani. Per ansamblu, prognozele privind evoluţia economiei mondiale în perioada 2017-2018 sunt superioare valorilor anului 2016.
Proiecţia ratei medii anuale a inflaţiei IPC, conform rundei curente de prognoză, va avea o traiectorie ascendentă până în trimestrul III 2017, după care se va diminua şi se va plasa în proximitatea ţintei inflaţiei. Rata anuală a inflaţiei, pe întreg orizontul de prognoză, se va plasa în intervalul de variaţie al ţintei inflaţiei. Valoarea minimă de 3,5 la sută va fi înregistrată în trimestrul I 2017, iar valoarea maximă de 6,0 la sută – în trimestrul III 2017. Comparativ cu prognoza precedentă, rata medie anuală a inflaţiei va fi superioară cu 0,6 puncte procentuale pentru anul 2017 şi cu 1,1 puncte procentuale pentru anul 2018, înregistrând nivelul de 5,2 la sută şi, respectiv, de 4,9 la sută.
Rata anuală a inflaţiei de bază, în pofida presiunilor inflaţioniste din partea cererii agregate, va coborî până în trimestrul IV 2017, ca urmare a efectului de bază din anul 2016. Astfel, în a doua jumătate a anului 2017, aceasta se va plasa sub limita inferioară a intervalului de variaţie, după care va reveni în cadrul intervalului şi va urca puţin peste ţinta inflaţiei la finele orizontului de prognoză. Contribuţia inflaţiei de bază la rata anuală a inflaţiei va fi în diminuare pentru anul curent şi ascendentă pentru anul viitor.
Rata anuală a preţurilor la produsele alimentare va creşte şi va înregistra nivelul maxim în trimestrele III şi IV 2017. Ulterior, spre finele orizontului de prognoză, aceasta se va diminua şi va oscila în partea superioară a intervalului de variaţie. Anticiparea accelerării preţurilor produselor alimentare este condiţionată de majorarea semnificativă a preţurilor internaţionale la produsele alimentare atât pentru perioada recentă, cât şi pentru cea de prognoză. Contribuţia preţurilor la produsele alimentare la rata anuală a inflaţiei se va menţine semnificativă şi va consemna o tendinţă ascendentă până în trimestrele III şi IV 2017, ulterior, diminuându-se uşor spre finele orizontului de prognoză.
Rata anuală a preţurilor reglementate se va majora până în trimestrul III 2017, după care se va diminua şi va coborî sub limita inferioară a intervalului de variaţie pentru două trimestre consecutive la sfârşitul orizontului de prognoză. De remarcat că rata va continua să fie negativă doar pentru trimestrul I 2017, în timp ce pentru restul orizontului de prognoză va avea valori pozitive.
Preţurile la combustibili vor accelera considerabil până în trimestrul III 2017. Ascendenţa ratei anuale va fi cauzată de creşterea preţurilor internaţionale la petrol, dar şi de efectul bazei de comparaţie. Ulterior, rata anuală se va diminua şi se va plasa în palierul superior al intervalului de variaţie. Contribuţia preţurilor la combustibili la rata anuală a inflaţiei va consemna o tendinţă ascendentă, înregistrând valoarea maximă în trimestrele II şi III 2017, ulterior diminuându-se până la finele orizontului de prognoză.
Victor URSU
