Săptămâna trecută, Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a organizat prima dezbatere publică pentru noul proiect de Lege privind organizaţiile de creditare nebancară. Au participat membrii oragnizaţiilor de microfinanţare, leasing şi creditare ipotecară.
Iniţierea acestui proiect este o urmare a recomandărilor Comisiei Europene în contextul instituirii Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre RM şi UE, inclusiv a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pentru anii 2011-2014.
„Este un proiect crud, într-un fel, deoarece s-a lucrat la el într-un termen mai restrâns. Pe moment există Legile cu privire la organizaţiile de microfinanţare, la activitatea de leasing şi alte acte de reglementare a pieţei financiare nebancare. În acest proiect, CNPF propune convergenţa creditului nebancar sub egida unui act normativ, o acţiune foarte importantă pentru a ne armoniza cu directivele UE. Ori sub aspect de directive există noţiunea de instituţii financiare şi activităţi financiare”, a opinat consultantul BM, Roger Gladei.
În cadrul discuţiilor, directorul Direcţiei generale plasamente colective şi microfinanţare CNPF, Alina Cebotariov a remarcat că a fost luată decizia de a modifica conceptual proiectul, drept urmare a avizelor şi sugestiilor parvenite de la instituţiile de stat interesate, dar şi de la jucătorii pieţei. „Am selectat şi am adus o serie de modificări a detaliilor tehnice. Până la urmă am apelat la un mijloc de compromis pentru a nu distorsiona piaţa pe de o parte şi pentru a asigura o anumită stabilitate, pe de altă parte. Totodată a ţine o evidenţă şi o reglementare a acestor organizaţii doar până la un anumit moment”, susţine Cebotariov.
Prioritar, a fost schimbată denumirea din organizaţie de microfinanţare în instituţie de creditare nebancară. Iar sub un singur cadru legislativ se intenţionează să fie stabilit procesul şi modul de reglementare a unor genuri de activitate nebancară, precum creditarea, microcreditarea, creditarea generală, creditarea ipotecară, factoringul şi leasingul financiar.
În ceea ce priveşte denumirea, părerea consultantului care a participat la elaborarea proiectului diferă de cea a CNPF. „Eu optez pentru redenumirea din organizaţii de creditare nebancară în instituţii financiare. Mă aştept la opoziţia BNM care consideră că instituţiile financiare sunt bănci, însă BNM ar trebui să renunţe la terminologia introdusă de Legea din 1995, după care au urmat câteva directive despre bănci. În Europa se vorbeşte despre instituţii de credit şi instituţii financiare”, susţine Gladei.
În actualul proiectul de lege nu se mai menţionează adecvarea capitalului, fondurile proprii şi nu le sunt solicitate rezerve obligatorii instituţiilor respective. Totodată, este identificat capitalul minim şi cel obligatoriu. Cerinţa de capital minim a fost analizată separat, mai cu seamă că există semnale din piaţa că aceste cerinţe sunt prea mici şi că ar trebui majorate, pentru a favoriza o piaţă financiară în care trebuie să existe fluiditatea capitalului şi stabilitatea instituţiilor.
Proiectul urmăreşte logica că organizaţiile de leasing şi cele de creditare ipotecară au nevoie de un capital mai mare. Capitalul obligatoriu deţinut se diminuează în funcţie de genul de activitate. Cel mai mic capital, până la 60 mii lei, este stabilit pentru organizaţiile care vor putea acorda doar microcredite persoanelor fizice. În linii generale, o instituţie de creditare nebancară va putea executa activităţi în funcţie de capitalul deţinut. Sau, cu cât mai mare va fi capitalul, cu atât mai multe genuri de activitate vor fi înregistrate.
„Capitalul pentru microcreditări a fost diminuat ţinând cont de faptul că riscul pentru împrumuturi este cel mai mic şi pentru a nu limita crearea acestor organizaţii, şi pentru a asigura accesibilitatea împrumuturilor pentru persoanele social vulnerabile”, explică Alina Cebotariov.
În acelaşi timp, pentru organizaţiile de creditare nebancară ale căror active depăşesc o anumită sumă, va fi obligatorie toată procedura înscrisă în lege privind supravegherea bazată pe risc.
O altă modificare prevede excluderea autorizaţiei. Pe viitor, procedura va decurge în două etape: este eliberat un aviz prealabil înainte de înregistrare şi introducerea instituţiei în registrul de stat cu privire la instituţiile de creditare nebancară.
Lilia Platon
