Iurie Filip: „Este timpul să schimbăm accentul pe dezvoltarea altor tipuri de asigurări pe termen lung”

– În nouă luni ale acestui an, piaţa de asigurări din R. Moldova a înregistrat o încetinire a ritmului de creştere faţă de anul trecut. Astfel, cele 15 companii de asigurări licenţiate de pe piaţă au încasat prime în sumă de 899,8 mil. lei, în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară a anului trecut. Care sunt cauzele acestei încetiniri vizibile? Această stare de lucruri pe piaţa asigurărilor este una firească sau e timpul să “batem în clopote”?
– Analiza detaliată a acestui fenomen necesită a fi examinată în contextul situaţiei economice în ansamblu pe ţară. În primul rând, este necesar de a corela indicatorii pieţei de asigurări cu alţi parametri care descriu evoluţiile economiei naţionale şi, în special, a sectoarelor care, eventual, sunt legate de serviciile de asigurări. Consider că indicatorii înregistraţi în nouă luni ale acestui an sunt fireşti. Trebuie să luăm în consideraţie faptul că R. Moldova se confruntă cu anumite scăderi a activităţii economice, graţie situaţiei geopolitice suficient de complicate în regiune. Evident, este natural că, odată cu scăderea fluxurilor de mărfuri şi micşorarea bruscă a schimburilor economice cu Rusia şi Ucraina, care într-un fel se regăsesc şi în solicitarea de servicii de asigurări, au scăzut brusc şi vânzările de Carte Verde pentru Zona 2. Există mai mulţi factori care determină acest fenomen, inclusiv faptul că asiguratorii manifestă anumite rezerve faţă de oferirea Cărţii Verzi în spaţiul post-sovietic, în special în Rusia, unde se atestă unele probleme de natură politică şi unde, deseori, asiguratorii nu pot controla situaţia cu privire la despăgubirile la accidente. Pe de altă parte, au scăzut şi fluxurile de transport, de călători şi de mărfuri în această direcţie, care, la rândul lor, au determinat şi reducerile pe segmentul asigurărilor.
Este cunoscut faptul că, în mare măsură, piaţa asigurărilor din R. Moldova este determinată de asigurările legate de transportul auto, cum este asigurarea obligatorie RCA şi CASCO, care împreună deţin circa 50-60% din piaţă.
O altă latură este că anul acesta se atestă o scădere sensibilă a vânzărilor de maşini, atât a celor noi, cât şi a celor la mâna a doua, care, până acum, reprezentau un suport substanţial pentru creşterea serviciilor de asigurări, din motiv că majoritatea maşinilor noi vândute în credit sau în leasing sunt condiţionate cu deţinerea serviciului CASCO. Astfel, scăderea vânzărilor de automobile a condiţionat reducerea solicitărilor de asigurări.
În acest mod, este evident că încetinirea ritmului de creştere a pieţei de asigurări se datorează nu atât problemelor din sectorul asigurărilor, cât unor factori care au loc în economia naţională sau mai exact în unele domenii ale economiei naţionale.

– În ce măsură situaţia înregistrată pe segmentul asigurărilor a fost influenţată de devalorizarea monedei naţionale faţă de euro şi dolarul SUA?
– Deoarece asigurările reprezintă o parte a economiei naţionale, orice modificări care au loc cu indicatorii economici pot influenţa şi situaţia pe piaţa de asigurări. Dacă e să luăm asigurările obligatorii, atunci costurile suportate de asiguratori depind foarte mult de costurile serviciilor pe piaţa automobilistică, cum ar fi manopera şi piesele de schimb, lucru care depinde în mod direct de evoluţia cursului de schimb. Trebuie să recunoaştem că, la moment, nu atestăm o situa­ţie foarte dramatică în acest sens. Deocamdată, costurile stabilite de CNPF la acest gen de asigurare au suficiente rezerve pentru ca asigurătorii să poată face faţă acestor evoluţii ale cursului valutar. În cazul în care tendinţa de depreciere va continua, nu excludem că va fi nevoie să ţinem cont de aceasta la stabilirea ulterioară a costurilor pentru tipul dat de asigurări. Bineînţeles că, în acest caz, acestea vor influenţa, în lanţ, şi costul altor asigurări auto, cum este CASCO.

– Datele CNPF relevă că, în nouă luni ale acestui an, plata daunelor plătite de companiile de asigurări a fost într-o creştere mai puternică decât cea a încasărilor de prime. Pe de altă parte, în ultima perioadă tot mai multe voci afirmă că anumite companii de asigurări se confruntă cu dificultăţi financiare şi nu-şi onorează obligaţiile de achitare a despăgubirilor. În ce măsură aceste informaţii sunt adevărate?
– În ceea ce priveşte raportul dintre încasări şi despăgubiri, este necesar să analizăm aceste fluxuri în funcţie de tipurile de servicii de asigurare. Întradevăr, la finele anului trecut, brusc, a devenit evidentă creşterea despăgubirilor la unele companii care au lansat un nou tip de asigurări, cum este asigurarea riscurilor financiare. În special, situaţia dată este atestată la unele companii din top. Ca urmare, această creştere de daune a influenţat şi indicatorii per total pe piaţă. În aşa fel, s-a creat impresia că despăgubirile, practic, s-au egalat cu încasările. Suntem tentaţi să presupunem că aceste companii au încercat să promoveze nişte oferte noi de asigurare pe o piaţă mai puţin cunoscută, dar nu au evaluat suficient de bine riscurile asumate şi de aceea s-au ciocnit cu unele probleme.
Cât priveşte despăgubirile pe celelalte tipuri de asigurări, mai tradiţionale, cum sunt asigurările auto, medicale sau de viaţă – la acestea nu se atestă vreo schimbare radicală în raport cu încasările.
În ceea ce ţine de refuzul unor companii de a achita despăgubiri, pot spune că, într-adevăr, sunt astfel de asigurători pe piaţă, dar nu este vorba de un fenomen general, ci doar de unele societăţi de asigurări care se află în situaţii de conflict cu asiguraţii. Comisia monitorează această stare de lucruri şi încearcă să schimbe situaţia dată, deocamdată la nivel de discuţii şi lucru individual cu companiile, pentru a încerca să convingem că este necesară o atitudine mai corectă faţă de asigurat. În acelaşi timp, ţin să afirm că situaţia este sub control şi nu există motive de îngrijorare. O situaţie mai complicată avem doar la o singură companie, pe care, deocamdată, nu cred că e cazul să o nominalizez.

– În context, printre cele 15 companii care activează pe piaţă, există companii care au înregistrat scăderi de profit?
– Bineînţeles. Şi aceste scăderi de profit au fost atestate la unii lideri ai pieţei, care au achitat despăgubiri de sute de milioane de lei, legate de asigurarea riscurilor financiare despre care am vorbit mai sus. Împrejurările date s-au reflectat asupra profitului şi a stării financiare a acestor companii. Dar, dacă e să vorbim de Moldasig, trebuie să recunoaştem că, în anii precedenţi, această companie şi-a format suficiente rezerve pentru a face faţă situaţiei.

– Recent, Guvernul a aprobat un proiect de hotărâre ce prevede noi reguli în procesul de eliberare a certificatelor Carte Verde. Care este esenţa acestor modificări?
– Este vorba de o modificare a hotărârii Guvernului care se referă la modul de circulaţie a documentelor de strictă evidenţă şi anume la modul de tipărire şi de punere în circulaţie a formularelor Carte Verde. Până acum, responsabil de tipărirea certificatelor Carte Verde era Biroul Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule (BNAA). Însă, pe parcursul ultimului an, în activitatea acestei instituţii s-au atestat, ca să le numim aşa, anumite dezorganizări. BNAA nu are director executiv şi, deseori, din diverse motive, biroul nu reuşea să tipărească şi să satisfacă, în termen, solicitările asigurătorilor de a emite Cartea Verde, iar, ca urmare, au apărut mai multe situaţii de conflict între birou şi operatorii de pe piaţă. Această stare de lucruri a generat necesitatea unor amendamente la capitolul dat. Astfel, conform modificărilor operate de Guvern, în cazul în care BNAA nu reuşeşte, în termen de 30 de zile, să tipărească, la solicitarea asigurătorilor, formularele de Carte Verde, asigurătorul este în drept să plaseze comanda respectivă la editura „Statistica”, cu avizarea prealabilă a CNPF.
În contextul dat, este important să ţinem cont şi de faptul că în luna august curent, prin asumarea răspunderii în faţa Parlamentului, Guvernul a operat amendamente la legile nr. 414 şi nr. 407, prin care a modificat competenţele BNAA. Astfel, până în august curent, admiterea asigurătorilor pe piaţa Carte Verde ţinea de competenţa exclusivă a Biroului, iar asigurătorii, care deţineau licenţă pentru clasa a 10 „De răspundere civilă auto”, puteau să emită Carte Verde doar dacă erau acceptaţi ca membri ai BNNA. În rezultatul modificărilor operate, competenţa dată a trecut, în totalitate, la CNPF care eliberează acum două tipuri de licenţă:
1. pentru asigurarea de răspundere civilă auto internă;
2. pentru asigurarea de răspundere civilă auto externă (Carte Verde).
Astfel, odată cu eliberarea de către CNPF a licenţei pentru Carte Verde, asigurătorul devine, în mod automat, membru al BNAA.

– În opinia Dvs, cum va evolua situaţia pe piaţa asigurărilor până la finele acestui an? Ce prognoze aveţi?
– Sper că până la finele anului nu vor avea loc schimbări radicale în acest sector, situaţia va fi una stabilă şi anul va fi încheiat cu rezultate pozitive. Am speranţe optimiste şi sunt sigur că, în pofida situaţiei economice general dificile, segmentul asigurărilor va înregistra creşteri.
Pe de altă parte, sunt de părere că piaţa de asigurări din R. Moldova a epuizat toate posibilităţile de creştere cantitativă, furnizate de tipurile de asigurări auto şi este cazul de a schimba accentul pe dezvoltarea altor tipuri de asigurări pe termen lung, cum ar fi cele generale, de imobil, de viaţă, agricultură, calamităţi naturale etc.
– Vă mulţumesc pentru interviu!

A discutat Lilia Alcază