Proiectul de Lege privind fondurile de pensii facultative este unul care asigură un cadru legal pentru o pensie suplimentară decentă şi, totodată, oferă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) suficiente pârghii pentru a asigura dezvoltarea durabilă a acestui sector. Odată cu intrarea în vigoare a proiectului de lege, regulatorul urmează să elaboreze şi legislaţia secundară aferentă, astfel încât să identifice clar toate condiţiile de funcţionare a fondurilor. Aceasta este una dintre recomandările făcute de reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară din Polonia (KNF) la sfârşit de misiune la Chişinău.
Timp de o săptămână, experţii polonezi de la KNF au analizat legislaţia moldovenească privind fondurile de pensii facultative şi au organizat seminare de instruire a angajaţilor CNPF. În mod special, s-a discutat despre revizuirea metodologiei folosite la efectuarea inspecţiilor în teritoriu, cât şi de la distanţă privind sectorul pensiilor. Fireşte, toate acestea din experienţa Poloniei în domeniul respectiv.
“La general, considerăm că proiectul de lege privind fondurile de pensii este bun şi crează un mediu adecvat pentru crearea fondurilor de pensii ocupaţionale. În acelaşi timp, CNPF oferă suficiente pârghii în calitate de autoritate de reglementare. Deci, în esenţă, legea asigură un mediu echilibrat pentru dezvoltarea fondurilor de acest fel. Pe de altă parte, ea oferă protecţie bună tuturor participanţilor la fond, mai ales că aceasta va fi asigurată şi prin legislaţia secundară”, a declarat şeful Departamentului asigurări şi fonduri de pensii, Autoritatea de Supraveghere Financiară din Polonia, Slawomir Pomaranski.
Experţii consideră că proiectul de lege precizează aspectele, care ar putea face obiectul supravegherii pe piaţa pensiilor. În acelaşi timp, fiind încă în procesul legislativ, proiectul poate fi ajustat sau îmbunătăţit la anumite capitole, lucru care ar permite să fie evitate interpretările juridice şi lacunele în procesul de supraveghere. În acest sens, experţii polonezi au făcut mai multe recomandări pe termen scurt, adică analiza din oficiu şi pe termen lung – inspecţia în teren.
Cea mai importantă recomandare este ca CNPF să elaboreze legislaţia secundară. “La acest stadiu, Comisia ar putea să înceapă revizuirea şi pregătirea documentelor care pot constitui baza viitoarelor reglementări în toate domeniile prevăzute în proiectul de lege privind fondurile de pensii facultative”, se arată în raportul misiunii KNF. Este vorba de regulamente privind fuziunea, administrarea specială a fondurilor de pensii, transferul de participanţi de la un fond la altul şi activitatea de marketing a acestor entităţi. De asemenea, experţii recomandă să fie elaborate şi regulamente pentru calculul activelor nete şi a valorii unităţii de fond, ratele de rentabilitate, forma investiţiilor şi organizarea activităţii investiţionale, precum şi regulamente care să prevadă modul de raportare a administratorilor fondurilor de pensii.
În opinia reprezentanţilor KNF, la primele etape de dezvoltare, regulatorul pieţei trebuie să-şi concentreze eforturile de supraveghere în abordarea de conformitate la legislaţia naţională. Ei mai susţin că la etapa iniţială este foarte important ca fiecare fond să fie supus unei inspecţii complexe, pentru mai multă previzibilitate şi pentru a asigura acelaşi nivel de securitate al tuturor jucătorilor.
Supravegherea bazată pe riscuri este un proces structurat, menit să identifice cele mai critice riscuri cu care se confruntă orice companie şi, în baza rezultatelor examinării focalizate de către supraveghetor, să evalueze conducerea companiei şi vulnerabilitatea financiară a companiei la potenţiale experienţe negative.
“Pe măsură ce piaţa se va dezvolta, e bine să se treacă gradual la supravegherea bazată pe riscuri. Dar decizia trebuie să fie luată doar atunci când se va ajunge la un anumit nivel de dezvoltare, desigur, ţinând cont şi de numărul participanţilor de pe piaţă”, spune Slawomir Pomaranski.
El explică că, în cazul introducerii supravegherii în funcţie de riscuri, inspecţiile la faţa locului trebuie să se concentreze asupra riscurilor identificate. Iar punerea în aplicare a supravegherii bazate pe risc ar trebui să fie precedată de identificarea categoriilor de risc atribuite investiţiilor fondurilor de pensii, inclusiv riscul de credit, de piaţă, de lichiditate şi riscul de a nu atinge rata minimă de rentabilitate.
O altă sugestie utilă se referă la protecţia investiţiilor. Astfel, Comisiei i se recomandă să ia în consideraţie apariţia conflictelor de interese. Pentru a exclude asemenea situaţii, autoritatea de supraveghere trebuie să verifice dacă nu există conflict de interese între tranzacţiile pentru portofoliul administratorului şi cele pentru portofoliul fondului de pensii. În plus, trebuie determinate şi conflictele de interese care pot interveni la efectuarea investiţiilor în diverse fonduri de unul şi acelaşi administrator, spre exemplu.
În ceea ce ţine de situaţia din Polonia, reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară au remarcat că pe piaţă activează în jur de 12 fonduri deschise şi alte 9 fonduri de pensii voluntare. Acestea trebuie să prezinte Autorităţii rapoarte periodice privind performanţa şi situaţia financiară. Sistemul este unul dur, întrucât impune chiar la raportări zilnice a activităţii de investiţii, contul de profit şi pierderi, tranzacţiile şi comenzile. De asemenea, fondurile prezintă lunar cota procentuală a tuturor categoriilor de instrumente financiare în portofoliul investiţional al entităţii. Plus la aceasta, o dată în jumătate de an, societăţile de pensii sunt obligate să prezinte alte rapoarte, iar la sfârşitul anului de gestiune – o analiză complexă a portofoliului investiţional.
Deşi în 1999 a intrat în vigoare o lege a fondurilor nestatale de pensii şi au fost înregistrate tocmai trei fonduri de acest fel, Pilonul III (conform clasificatorului Băncii Mondiale) sau sistemul de pensii facultative nu s-a dezvoltat în Republica Moldova. În 2013, CNPF a elaborat un alt proiect de Lege privind fondurile de pensii facultative, care avea drept scop transpunerea directivelor europene relevante în cadrul Acordului de Asociere între RM şi UE. De altfel, documentul reprezintă o schimbare calitativă a regulilor de creare, administrare şi depozitare a unui astfel de fond. Totuşi, crearea şi funcţionarea sistemului alternativ sau facultativ de pensii, se pare, depinde într-o măsură mai mare de alţi factori decât ceea ce oferă cadrul legal.
“În primul rând, populaţia nu are suficiente surse financiare pentru a mai aloca şi la un fond de pensii facultativ, surse de care ar putea beneficia abia peste o anumită perioadă, de obicei lungă, de timp. Din păcate, acum populaţia îşi egalează cheltuielile cu veniturile şi nu le mai rămâne nimic suplimentar. Or, în cazul deţinerii mijloacelor financiare libere, acestea sunt plasate în depozite bancare, pe un termen de scadenţă scurt sau mediu, dobânzile aferente fiind scutite de plata impozitelor. Experienţa Poloniei, însă, demonstrează că investiţiile fondurilor de pensii sunt efectuate preponderent în valorile mobiliare ale societăţilor pe acţiuni active pe piaţa de capital datorită economiei reale în ascensiune, precum şi a facilităţilor fiscale care, cel puţin, sunt la fel de avantajoase ca şi alte instrumente de investiţii”, opineaza Alina Cebotariov, directorul Direcţiei generale plasamente colective şi microfinanţare, CNPF.
Potrivit experţilor din Polonia, apariţia fondurilor facultative a fost stimulată de introducerea Pilonului II (privat obligatoriu), concomitent cu implementarea Pilonului III. În aceste condiţii, creşte încrederea populaţiei în fondurile de acest fel, pe de o parte, or, Pilonul II nu implică careva cheltuieli suplimentare din partea salariaţilor. Pe de altă parte, cheltuielile respective urmează să fie asimilate de stat, iar costurile – evaluate atent şi asumate.
Reprezentanţii polonezi recomandă promovarea campaniilor de ridicare a culturii financiare a populaţiei, doar după confirmarea tuturor aspectelor invocate pentru apariţia fondurilor de pensii facultative.
“Cu toate acestea, în condiţiile unei austerităţi bugetare, totuşi, putem spera ca fondurile de pensii facultative să se dezvolte în cazul a două scenarii. Sau apar fondurile de pensii facultative ocupaţionale, spre exemplu, în cadrul unei companii mari de telefonie mobilă, ca pachet suplimentar la cel salarial, însă şi în acest caz facilităţile fiscale urmează a fi stimulatoare. Al doilea scenariu constă în apariţia reprezentanţelor fondurilor internaţionale de pensii, ceea ce ar oferi o notă de siguranţă participanţilor la fond”, spune Alina Cebotariov.
Implementarea eficientă a sistemului de pensii facultative în Moldova ar aduce, în viziunea experţilor, un şir de beneficii importante pentru întreaga economie naţională. În primul rând, se va dezvolta piaţa de capital, vor apărea componente noi în pachetele sociale ale întreprinderilor, precum şi vor fi oficializate veniturile populaţiei. Astfel, înlocuirea sistemului redistributiv cu cel bazat pe capitalizare presupune investirea activelor defalcate în Fond în instrumente financiare, fapt ce va asigura o creştere semnificativă a cererii pe piaţa de capital şi va determina o creştere a capitalului investit, în funcţie de nivelul de rentabilitate a instrumentelor financiare.
Lilia Platon
