Din informaţiile date în săptămâna trecută publicităţii de către Biroul Naţional de Statistică (BNS) rezultă că Produsul Intern Brut (PIB), în nouă luni, a crescut cu 0,3-0,8 puncte procentuale mai mult decât estimau economiştii Guvernului şi Fondului Monetar Internaţional, care afirmau că se aşteaptă la o creştere economică de 3,5 la sută, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este mai rezervată în prognoze şi anticipează un avans de 3,0 la sută.
„În ianuarie-septembrie 2017, PIB-ul a constituit, în valoare nominală, 109 miliarde 444 milioane de lei, în preţuri curente de piaţă, fiind în creştere, în termeni reali, cu 3,8% faţă de perioada similară a anului precedent”, anunţă BNS.
Valoarea adăugată brută pe economie s-a majorat, în nouă luni ale acestui an, cu 3,3% în raport cu perioada respectivă a anului anterior, contribuind la creşterea şi formarea PIB cu 2,8 la sută şi, respectiv, cu 84,0 la sută.
Pe categorii de resurse, creşterea PIB, în nouă luni, a fost determinată de următoarele activităţi economice: agricultura, silvicultura şi pescuitul (0,4 la sută), cu o pondere de 11,3 la sută la formarea PIB-ului şi o majorare a valorii adăugate brute cu 3,3 la sută; industria extractivă şi industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritatea, gestionarea deşeurilor, activităţile de decontaminare (+0,3%), cu o pondere la formarea PIB-ului de 14,5 la sută. Construcţiile au contribuit cu 0,2 la sută, cu o pondere de 3,7 la sută la formarea PIB. Contribuţia comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerii şi reparaţiei autovehiculelor şi a motocicletelor, transportului şi depozitării, activităţilor de cazare şi alimentaţie publică a fost de 1,4 la sută cu o pondere de 20,3 la sută în PIB.
Volumul impozitelor pe produse a depăşit cu 7,5 la sută realizările perioadei respective a anului precedent, contribuind la creşterea şi formarea PIB-ului cu 1,2 şi, respectiv, cu 16,5 la sută.
Pe categorii de utilizări, creşterea s-a datorat:
– Consumului final al gospodăriilor populaţiei (+4,0%), cu o contribuţie la formarea PIB de 86,5 la sută şi o majorare a volumului cu 4,6 la sută;
– Formării brute de capital fix (+1,1%), cu o pondere la formarea PIB de 21,7 la sută şi o majorare a volumului cu 5,1 la sută.
O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-3,6%), consecinţă a contribuţiei mai accentuate la formarea PIB a importurilor de bunuri şi servicii faţă de cea a exporturilor de bunuri şi servicii.
Experţii Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, care prognozau o creştere economică de 6 la sută în acest an, cea mai optimistă previziune din toate cele lansate, apreciază avansul de 3,5-4,0 la sută „sub aşteptări”.
„Creşterea prognozată iniţial de 6% nu s-a materializat din cauza condiţiilor meteo nefavorabile din primăvara acestui an care au subminat producţia agricolă, din cauza nivelului sporit de incertitudine în rândul oamenilor de afaceri care a frânat relansarea creditării, investiţiilor private şi activităţii industriale, precum şi din cauza mersului lent al reformelor”, se constată în publicaţia trimestrială a Centrului MEGA, lansată la sfârşitul săptămânii trecute.
Pe acest fundal, creşterea economică din 2017 s-a bazat pe relansarea consumului, care a crescut preponderent, graţie creşterii remiterilor după doi ani de scădere, precum şi a intensificării investiţiilor publice odată cu deblocarea asistenţei externe de la începutul anului, constată experţii. Ei mai adaugă că, „practic, dacă am exclude influenţa acestor doi factori, care prin definiţie sunt temporari din cauza bazei mici de comparaţie, economia ar fi în recesiune”. Prin urmare, creşterea economică în acest an a fost nu doar prea lentă şi inferioară aşteptărilor, ci şi nu este durabilă, fapt ce trezeşte mai multe îngrijorări pentru 2018.
Pentru anul 2018, Expert-Grup prognozează o creştere economică de 4,0 la sută (3,1 la sută conform scenariului pesimist şi 4,8 la sută conform scenariului optimist). Aceasta se bazează pe ipoteza unui an agricol favorabil care va impulsiona producţia agricolă şi capacităţile de export, continuarea suportului bugetar extern care va alimenta în continuare investiţiile publice, precum şi pe creşterea consumului populaţiei. Pe de altă parte, deviaţia PIB-ului va rămâne negativă (economia va continua să crească sub nivelul său potenţial), cel puţin din două cauze. În primul rând, nivelul de incertitudine, care afectează deciziile firmelor de a investi, se va menţine, în special pe fundalul alegerilor parlamentare. Aceasta va frâna şi creşterea creditării bancare, atât din cauza cererii scăzute din partea firmelor, dar şi din cauza ofertei limitate: băncile vor rămâne precaute în asumarea de riscuri, inclusiv pe fundalul implementării prevederilor Basel III. În al doilea rând, constrângerile de competitivitate se vor menţine, fapt ce va afecta performanţa exporturilor, iar odată cu creşterea continuă a consumului, estimăm un impact negativ al exportului net asupra creşterii economice, consideră Expert-Grup.
Experţii apreciază că este necesară regândirea modelului de creştere economică a Republicii Moldova, prin realizarea unor reforme sistemice care vor avea un impact asupra calităţii şi dinamicii creşterii economice din anii următori. În acest sens, ameliorarea competitivităţii economiei moldoveneşti „trebuie să rămână şi în continuare prioritatea zero pentru autorităţi”.
Republica Moldova ratează constant competiţia din regiune pentru pieţele externe de desfacere şi investiţiile străine directe (ISD), clasându-se printre ultimele ţări din Europa Centrală şi de Est după ponderea exporturilor în PIB şi volumul ISD per capita, mai constată experţii. Mai mult decât atât, Moldova ratează concurenţa şi pentru propria forţă de muncă, fenomen confirmat de creşterea numărului de persoane cu studii superioare, care părăsesc ţara anual. Astfel, autorii studiului susţin că în lipsa unor îmbunătăţiri substanţiale în domeniile critice de dezvoltare, Moldova se va confrunta cu tot mai multe constrângeri pentru a-şi asigura creşterea economică.
Vlad Bercu
