Tot mai multe livezi noi şi terenuri agricole prelucrate au apărut în localitatea Coşniţa (Dubăsari), după ce în această zonă au fost iniţiate lucrările de reabilitare a sistemului de irigare. Accesul la apa pentru irigare deschide noi perspective pentru fermierii din această localitate, oferindu-le încredere de a avea recolte mari şi posibilitatea de a dezvolta afaceri la ei acasă. Renovarea reţelei de irigare a fost începută în decembrie 2013 şi urmează a fi încheiată la începutul lunii august 2015, din banii oferiţi de Guvernul SUA în cadrul Programului Compact. Din contul acestor surse, care se ridică la aproximativ 14 mil. USD, la Coşniţa au fost construite două staţii noi de pompare şi reabilitate alte două existente, întregul sistem fiind dotat cu 10 pompe performante, care au un cost redus în exploatare.
Sergiu Iuncu, directorul proiectului “Tranziţia la agricultura performantă”, în cadrul Fondului Provocările Mileniului Moldova, a precizat că sistemul de irigare Coşniţa este cel mai mare sistem din cele 10 reabilitate în cadrul Programului Compact.
În procesul de renovare a acestuia au fost construite conducte cu o lungime de peste 85 de km, astfel că suprafaţa de irigare va creşte până la 2500 de hectare de teren agricol, prelucrat de aproximativ 2300 de producători agricoli din Coşniţa.
În prezent, lucrările de reabilitare a sistemului Coşniţa sunt efectuate în proporţie de 75 la sută. În fază finală se află instalarea pompelor, a echipamentului electro-mecanic şi de automatizare. Printre cele mai de durată şi complexe lucrări au fost: străpungerea digurilor, construcţia fundaţiilor, inclusiv a staţiilor de pompare.
Potrivit lui Sergiu Iuncu, în procesul de construcţie a noului sistem de irigare Coşniţa au fost utilizate cele mai performante tehnologii. „Staţiile vechi de pompare nu mai pot fi folosite din cauza diferenţei prea mari dintre nivelul apei în râul Nistru şi nivelul amplasării pompelor. Pompele sunt rămase din perioada sovietică şi au un consum foarte mare de energie electrică”, a afirmat Iuncu.
Specialistul susţine că noile pompe instalate sunt mult mai econome, dispun de dispozitive de automatizare şi reglaje a turaţiei pompei. Astfel, noul sistem permite de a regla capacitatea de funcţionare a pompelor şi consumul de energie în funcţie de cererea de apă la hidrant.
Cu echipament modern sunt dotate şi sistemele de protecţie a staţiilor de pompare, care sunt elaborate în aşa fel încât să nu poată fi supuse unor erori de exploatare din partea omului. Acestea dispun de sisteme de monitorizare a nivelului apei în Nistru, astfel că, în cazul în care scade nivelul apei în râu, pompele să nu lucreze în gol şi să se distrugă. Capacitatea pompelor este de 500 de litri/sec.
Nicolae Rusu, directorul Asociaţiei Utilizatorilor de Apă pentru Irigare din Coşniţa, susţine că, odată cu darea în exploatare a noului sistem, suprafaţa de irigare va creşte de la 205 ha irigate în anul 2013 până la 2500 ha. În zona dată se cultivă preponderent cartofi, ceapă, sfeclă şi morcov. Graţie noului sistem de irigare, agricultorii obţin recolte mai înalte. Anul trecut, cu acest sistem au fost irigate 686 de hectare, iar diferenţa de roadă obţinută de pe un câmp irigat, faţă de unul neirigat a fost foarte mare. „Fermierii care au irigat în 2014 plantaţiile de cartof au obţinut o recoltă între 36-38 tone la hectar, iar cei care nu au irigat au avut o roadă de până la 3 tone la hectar”, afirmă Nicolae Rusu.
„Localitatea noastră are nevoie de sistem de irigare pentru că se află într-o zonă amplasată în vale, care este ocolită de ploi”, mai spune Nicolae Rusu. Totodată, managerul asociaţiei a afirmat că accesul la apa pentru irigare a determinat mai mulţi antreprenori din zonă să planteze livezi. „Creşte interesul faţă de prelucrarea terenurilor agricole, fiind plantate tot mai multe livezi de meri, peri, bazate pe sistemul de picurare”, susţine acesta.
Faptul că terenurile agricole din raionul Dubăsari au acces la sistemele de irigare a determinat şi creşterea preţurilor pentru un hectar de pământ în această zonă. Potrivit agricultorilor, dacă acum câţiva ani, loturile agricole erau vândute la un preţ de 400-500 de euro/ha, în prezent, a crescut considerabil cererea pentru aceste terenuri, iar preţul unui hectar se ridică până la 5 mii de euro. La fel, au crescut şi preţurile de arendă a terenurilor agricole.
„Irigarea este o procedură tehnologică de bază în activitatea fermierilor”, a afirmat producătorul agricol Vasile Popa din Coşniţa. Potrivit lui, sistemul vechi utilizat până nu demult de agricultorii din Dubăsari era foarte costisitor şi avea un randament redus al pompelor. „Sperăm mult că, odată cu reabilitarea sistemului, irigarea va deveni mai ieftină şi mult mai accesibilă. Potrivit calculelor, cu noul sistem de irigare cheltuielile se vor reduce cu aproape 50%, iar preţul unui metru cub de apă va fi egal cu 3 lei, faţă de 4-5 lei sau chiar 6 lei, cât plătesc agricultorii din alte raioane, care utilizează sisteme vechi de irigare”, a afirmat Vasile Popa.
Acesta a ţinut să menţioneze că cel mai important este că producătorii agricoli „vor avea apă oricând au nevoie şi îşi vor putea iriga terenurile atât proprietarii mari, cât şi cei mici, indiferent de forma de proprietate”.
Valentina Badrajan, directorul executiv al Fondului Provocările Mileniului Moldova, a subliniat că proiectul “Tranziţia la agricultura performantă” a fost implementat cu câteva precondiţii din partea Guvernului SUA, ce au inclus revizuirea cadrului legal în domeniul apelor şi transferul managementului sistemelor de irigare de la agenţia “Apele Moldovei” către Asociaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigare. În prezent, sunt create nouă astfel de asociaţii cu care au fost semnate acorduri de transmitere în gestiune gratuită a sistemelor de irigare reabilitate din sursele oferite de Guvernul SUA în cadrul Programului Compact. Astfel, asociaţiile care întrunesc producătorii agricoli din aria sistemelor de irigare, pot utiliza, exploata, întreţine şi administra infrastructura de irigare, care include staţiile de pompare, terenurile aferente staţiilor de pompare, mijloacele fixe. Totodată, toate costurile de exploatare, întreţinere şi administrare a sistemului de irigare vor fi suportate de asociaţii. Actualmente, fermierii asociaţi pot stabili singuri tariful pentru apa utilizată la irigare, graficul de livrare a apei şi cum să administreze sistemul.
Valentina Badrajan a precizat că o altă condiţie a Executivului SUA a inclus elaborarea Legii apelor şi racordarea acesteia la directivele europene în domeniul managementului resurselor acvatice. „Un element important al legii este că acest document reglementează mecanismul de acordare a autorizaţiilor de folosire a apei, inclusiv a apei irigate. Până la intrarea legii în vigoare, fermierii erau nevoiţi să solicite de la „Apele Moldovei” autorizaţii pentru utilizarea apei, care erau acordate pe termen maxim de 3 ani. Noua lege prevede majorarea termenului autorizaţiei până la 12 ani. Astfel, conducătorii agricoli şi cei care investesc în echipamentele de irigare au obţinut posibilitatea să irige şi să utilizeze investiţia corect, având siguranţa că deţin permisiunea de a utiliza apa”, a menţionat directorul executiv al Fondului Provocările Mileniului Moldova.
Aceeaşi sursă a adăugat că pentru a asigura durabilitatea investiţiilor, tot prin intermediul Programului Compact, producătorii agricoli pot lua credite pentru procurarea echipamentelor de irigare sau a frigiderelor.
În total, Programul Compact a investit circa 80 de milioane USD pentru reabilitarea a 10 sisteme de irigare (6 sisteme de irigare pe Nistru: Criuleni, Lopatna, Jora de Jos, Puhăceni, Roşcani şi Coşniţa şi 4 sisteme de irigare pe Prut: Blindeşti, Grozeşti, Leova şi Chircani-Zârneşti). Implementarea Programului Compact în R. Moldova urmează să fie finalizată în septembrie a.c., iar până la încheierea acestuia, toate cele zece sisteme de irigare, construite şi renovate în cadrul proiectului, urmează să fie date în exploatare. Ca urmare a acestui program, aproape nouă mii de producători agricoli din 24 de localităţi din R. Moldova vor putea iriga peste 15 mii de hectare de plantaţii agricole.
Lilia Alcază
