Populaţia şi companiile au economisit în monedă naţională aproape 74,5 miliarde de lei în perioada de criză

Populaţia şi companiile au economisit în monedă naţională aproape 74,5 miliarde de lei în perioada de criză

Populaţia si firmele au economisit de la începutul crizei în Republica Moldova, din ianuarie 2009, până în luna septembrie a acestui an, 74,33 miliarde de lei, iar în valută, echivalentul în lei al plasamentelor bancare la termen a constituit 63,84 miliarde lei.

Dacă în 2009 şi 2010 depozitele persoanelor fizice şi juridice în lei, la termen cumulativ erau de 18,4 miliarde de lei pentru fiecare an, atunci în 2011 acestea însumau 20,61 miliarde de lei, iar în lunile ianuarie – septembrie 2012, plasamentele bancare au însumat 14,84 miliarde de lei.
Economisirile populaţiei în monedă naţională au avut în perioada 2009-2012 cea mai mare pondere de 57,8% în totalul depozitelor, în timp ce ale persoanelor juridice – 42,1%. Iar în ce priveşte economisirile în valută străină persoanele fizice au avut o pondere şi mai mare – de 84,5% în totalul plasamentelor.
Pe monede, depozitele în lei ale persoanelor fizice s-au redus de la an la an. Dacă în 2009 acestea însumau 12,74 miliarde de lei, atunci în anul următor soldul acestora s-a redus cu aproape două milioane de lei, iar în 2011, cu circa 480 mii lei, iar în nouă luni ale lui 2012 acestea s-au cifrat la 9,16 miliarde. Însă, pe de altă parte, plasamentele companiilor au avut o evoluţie mai puţin obişnuită. Dacă în 2009 acestea se cifrau la 5,66 miliarde de lei, în anul următor s-au majorat cu 2,03 miliarde de lei, iar în 2011 au atins cota de 10,3 miliarde de lei. În timp ce în nouă lui ale lui 2012 soldul depozitelor companiilor în monedă naţională s-a cifrat la 7,68 miliarde de lei. În valută străină, în 2009, plasamentele bancare ale persoanelor fizice constituiau 18,26 miliarde, în anul următor, cu aproape 4,5 miliarde mai puţin, în 2011 – 14,72 miliarde, iar în nouă luni din 2012 plasamentele bancare în valută constituiau echivalentul a 7,63 miliarde de lei.
Se poate observa că în perioada menţionată companiile au fost mai reticente în constituirea depozitelor bancare. În 2009 companiile şi-au plasat în valută la bănci echivalentul a 2,03 miliarde de lei, în 2010 – 1,86 miliarde de lei, în 2011 – 2,07 miliarde de lei, iar în lunile ianuarie – septembrie, anul curent – 3,88 miliarde de lei.

Majorarea depozitelor la termen în moneda naţională cu 227,6 mil. lei în 2009, influenţată de persoane juridice

În anul 2009 majorarea volumului total al depozitelor la termen atrase de bănci pe parcursul anului de gestiune a fost determinată de sporirea componentelor sale, ritmul de creştere al depozitelor în valută străină devansându-l pe cel al depozitelor în moneda naţională (25.9 la sută, comparativ cu 1.2 la sută). De asemenea, de menţionat că, pe parcursul perioadei februarie-aprilie 2009, precum şi în lunile august şi septembrie 2009 s-a observat o tendinţă de creştere a interesului de economisire în valută străină, drept consecinţă a aşteptărilor pesimiste de depreciere a monedei naţionale şi convertirea anumitor sume din lei, în valută. Ca rezultat, ponderea depozitelor la termen atrase în valută străină în structura depozitelor totale s-a majorat cu 5.5 puncte procentuale, condiţionând creşterea cotei depozitelor în valută străină de la 46.0 la sută în anul 2008 până la 51.5 la sută în anul 2009. Creşterea volumului depozitelor la termen atrase în moneda naţională cu 227.6 mil. de lei (1.2 la sută) a fost influenţată în mare parte de majorarea volumului depozitelor la termen ale persoanelor juridice cu 1446.2 mil. de lei (34.3 la sută), în timp ce volumul depozitelor persoanelor fizice s-a redus cu 1218.6 mil. de lei (8.7 la sută).

Plasamentele bancare în 2010, pe un palier negativ

Ritmul anual de creştere al depozitelor noi atrase s-a plasat pe un trend constat descendent începând cu trimestrul III, 2008, poziţionându-se pe parcursul întregului an 2010 pe un palier negativ. În acest context, în trimestrul IV, 2010, putem remarca ajustarea evoluţiei descendente, de la minus (-) 6.4 la sută în trimestrul III, 2010, până la minus (-) 1.4 la sută în trimestrul IV, 2010, faţă de perioadele similare ale anului 2009, atingând nivelul de 9387.0 mil. de lei.
În cazul depozitelor la termen în valută străină, reducerea (cu 14.5 la sută, comparativ cu trimestrul IV, 2009, până la nivelul de 3914.4 mil. de lei) s-a înregistrat pe ambele segmente de clientelă. Dinamica pronunţată de reducere a depozitelor noi atrase la termen a fost condiţionată, pe de o parte, de reticenţa populaţiei de a plasa depozite în condiţiile unei recuperări fragile a economiei mondiale. Pe de altă parte, veniturile joase ale populaţiei şi dobânzile mici la depozite, ca rezultat al surplusului de lichiditate existent pe piaţă, au constituit factorii principali care au descurajat efectuarea plasamentelor bancare.
Ajustarea menţionată s-a produs exclusiv din contul sporirii ritmului de creştere a componentei în moneda naţională (cu 10.8 la sută, comparativ cu trimestrul IV, 2009, până la nivelul de 5472.6 mil. de lei) care s-a produs pe seama evoluţiei pozitive a depozitelor la termen în monedă naţională ale persoanelor juridice.

Ponderea depozitelor la termen în totalul depozitelor în monedă naţională a constituit 62.5 la sută în luna decembrie 2011

Ponderea depozitelor la termen în totalul depozitelor în monedă naţională a constituit 62.5 la sută în luna decembrie 2011, majorându-se cu 0.8 puncte procentuale faţă de luna decembrie 2010. Această regrupare în structura depozitelor în monedă naţională denotă că gradul de economisire este în creştere atât din partea agenţilor economici, cât şi din partea populaţiei. Majorarea volumului total al depozitelor la termen atrase de bănci pe parcursul anului de referinţă a fost determinată de sporirea componentei în monedă naţională, volumul depozitelor în valută străină fiind în micşorare cu 108.3 mil. de lei. Ca urmare, ponderea depozitelor în monedă naţională în structura depozitelor totale s-a majorat cu 4.8 puncte procentuale, de la 53.5 la sută în anul 2010 până la 58.3 la sută în anul 2011. Creşterea volumului depozitelor la termen atrase în monedă naţională cu 4051.2 mil. de lei (cu 20.7 la sută) s-a datorat majorării volumului depozitelor la termen ale persoanelor juridice cu 2613.1 mil. de lei (cu 33.9 la sută) şi a volumului depozitelor persoanelor fizice – cu 1438.1 mil. de lei (cu 12.1 la sută). Pe parcursul anului 2011, depozitele la termen atrase în valută străină au avut o dinamică opusă celor în moneda naţională, în contextul aprecierii monedei naţionale. Fiind exprimate în dolari SUA, acestea s-au majorat cu 4.7 la sută (cu 64.3 mil. USD). Exprimat în lei, volumul depozitelor în valută străină s-a redus cu 108.3 mil. de lei (cu 0.6 la sută), fiind condiţionat de reducerea depozitelor persoanelor fizice cu 313.2 mil. lei (cu 2.1 la sută), în timp ce depunerile persoanelor juridice au crescut cu 204.9 mil. de lei (cu 10.9 la sută).
În condiţiile unui mediu economic care prezintă semne de incertitudine şi aprecierii monedei naţionale, a crescut ponderea depozitelor în monedă naţională pe termen de până la trei luni – 34.5 la sută din totalul depozitelor atrase la termen în 2011, faţă de 30.9 la sută în anul precedent.

Băncile în goana după lichidităţi?

Deşi Banca Naţională a Moldovei, a noua lună consecutiv menţine rata de bază la 4,5%, anual, totuşi băncile continuă să oferă rate destul de atractive pentru plasamentele bancare. De exemplu, un depozit pe trei luni ProCredit Bank are rata dobânzii de 7% anual. Acest depozit permite atât depuneri suplimentare, cât şi retrageri parţiale ale banilor din cont. Suma minimă pentru deschiderea depozitului constituie 5000 lei. Pentru aceeaşi perioadă a depozitului, Unibank are rata dobânzii de 5,5% anual. Însă avantajul e că sunt permise depuneri suplimentare şi retrageri parţiale din cont. Suma minimă a plasamentului bancar este de 1500 lei.
O rată mai mică cu 0,5 puncte procentuale pentru acelaşi depozit este oferită de Comerţbank şi Moldova Agroindbank. La Comerţbank există posibilitatea depunerii suplimentare şi retragerii parţiale a banilor, în timp ce depozitul oferit de Moldova Agroindbank nu permite depuneri şi retrageri de bani.
În ce priveşte plasamentele bancare pentru şase luni, Unibank are rata dobânzii fixă de 10,2% anual. Însă nu se pot face depuneri suplimentare şi nici retrageri înainte de termen. Suma minimă de constituire este de 5000 de lei. La Moldova Agroindbank rata este flotantă, de 10% anual. Iar în urma constituirii depozitului, depuneri suplimentare şi retrageri parţiale ale banilor din cont nu se permit. Iar ProCredit Bank pentru acelaşi depozit fără depuneri şi retrageri oferă o rată de 9,75% anual.
Pentru plasamentele bancare pe un an, Comerţbank are cea mai atractivă dobândă de 11,25%. Depozitul nu permite depuneri suplimentare şi retrageri parţiale. La Unibank şi Moldova Agroindbank rata dobânzii este de 11%. ProCredit Bank oferă aceeaşi rată, însă dobânda se achită la scadenţă.
Pentru constituirea uni depozit pe o perioadă de doi ani, Comerţbank are cea mai înaltă rată de 12,75%, anual. Iar depozitul oferă posibilitatea de a depune suplimentar sau de a retrage parţial bani din cont. La Unibank – 12,6% anuale, fără posibilitatea de a depune suplimentar şi de a retrage parţial banii înainte de termen. Suma minimă de constituire a depozitului este de 5000 de lei. La Moldindconbank rata anuală pentru constituirea unui plasament bancar pe doi ani este de 12%, fără posibilitatea de a depune suplimentar şi de a retrage parţial banii înainte de termen.

Economiile în monedă naţională, cele mai sigure

Experţii spun că e bine că decizia de a economisi bani aparţine fiecăruia în parte, fiecare decide în ce valută să facă economisiri – valută naţională, euro sau dolari. Însă ar trebui să existe o mai mare încredere faţă de valuta naţională, deoarece se ţine foarte bine pe poziţii şi perspectivele creşterii economice în Republica Moldova arată destul de bine comparativ cu ţările din regiune.
Leul moldovenesc este cel mai sigur pentru a face economiile, mai ales că majoritatea câştigurilor sunt în valută naţională şi nu poate fi vorba de vreo pierdere. În ce priveşte ratele dobânzilor, ele urmează cursul inflaţiei, care e în scădere şi ratele depozitelor ar putea avea acelaşi trend.
Dacă se ia în calcul o posibilă diminuare a ratei dobânzilor, atunci e mai bine ca banii şi economiile să fie făcute pe un termen mai lung, la o rată fixă, pentru că cele cu rată flotantă de fiecare dată sunt revizuite.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.43 (463) din 31 octombrie 2012