Gradul înalt de incertitudine şi nivelul înalt al împrumuturilor neperformante frânează impulsionarea creditării. Potrivit ultimelor date ale BNM, la sfârşitul lunii septembrie creditele neperformante din sistemul bancar constituiau 12,4% şi s-au redus cu 1,8 puncte procentuale faţă de sfârşitul anului 2012, nivel încă destul de ridicat.
Astfel, datele relevă că procesul de lichidare a activelor toxice din sistemul bancar decurge anevoios, în condiţiile în care pe piaţă există o cerere scăzută la gajul expus la vânzare de instituţiile financiare. Totodată, acesta îşi pierde din valoare odată cu trecerea timpului. Or, menţinerea ratei ridicate la credite se datorează şi volumului mare al activelor toxice din sistemul bancar. Iar băncile le recuperează pe seama debitorilor oneşti. Iar diminuarea volumului total al creditelor neperformante are loc foarte încet.
Economistul Eugen Crudu constată că sistemul bancar moldovenesc este unul închis, iar problemele sistemice nu-i permit să reducă semnificativ ratele dobânzilor la împrumuturile acordate în condiţiile în care există probleme privind executarea gajului (mersul prin instanţa de judecată), deşi s-a făcut un pas înainte cu executarea directă a imobilelor în cazul falimentului debitorului.
“Ratele dobânzii sunt relativ acceptabile pentru creditele de lungă durată, însă există o problemă ce ţine de costul total al împrumuturilor în condiţiile în care comisioanele şi plăţile adiţionale majorează costul total al creditului la circa 73% din sold”, consideră Eugen Crudu.
Acesta a explicat că în condiţiile unei rate a dobânzii de 10% pentru un credit pe o perioadă de zece ani, comisioanele şi plăţile adiţionale cresc dobânda efectivă cu circa 3 puncte procentuale. „S-a făcut un pas înainte cu creditele de consum, la care instituţiile financiare sunt obligate să arate clientului rata efectivă a creditului. Nu ştiu când se va produce acest lucru şi la celelalte tipuri de credite, cert este că mai avem de aşteptat”, a spus Crudu.
Totodată, incertitudinea internă (nesiguranţa locului de muncă) ţine la distanţă potenţialii clienţi ai băncilor. Potrivit ultimelor datele ale BNM, în septembrie 2013 volumul creditelor acordate a crescut cu 2,7% faţă de anul precedent, datorită sporirii creditelor oferite persoanelor fizice (+19,7% faţă de anul trecut), în timp ce împrumuturile pentru persoanele juridice (mediul de afaceri) au cunoscut o diminuare nesemnificativă de 0,4% comparativ cu anul precedent.
În acelaşi timp, continuă să persiste reticenţa faţă de împrumuturile în valută străină, iar în luna septembrie volumul creditelor în valută a scăzut cu 16,7% faţă de anul precedent. Dinamica pozitivă în activitatea de creditare se datorează creşterii împrumuturilor în valută naţională, ce s-au majorat cu 14,1%.
Experţii susţin că băncile sunt reticente în acordarea creditelor pentru mediul de afaceri în condiţiile în care există incertitudinea viabilităţii afacerilor şi lipsesc planurile de dezvoltare a afacerilor din partea solicitanţilor de împrumuturi. Iar în asemenea situaţii băncile moldoveneşti se orientează spre creditarea ramurilor mai puţin riscante ale economiei. Or, în prezent gradul cel mai redus de risc îl are comerţul, unde rulajul este foarte mare, iar cererea de produse alimentare şi nealimentare de import va exista permanent pe piaţa internă. În acest sens, băncile moldoveneşti finanţează la greu comerţul – 38,32% sau 14,96 miliarde de lei din totalul de 39,058 miliarde de lei, credite acordate de sistemul bancar, la sfârşitul lunii septembrie. La o mică distanţă se situează domeniul producţiei alimentare – 3,86 miliarde de lei, urmată de industria productivă – 3,14 miliarde de lei. De cele mai puţine credite beneficiază industria energetică – 917,85 mil. de lei.
Ţinem să precizăm că băncile din Republica Moldova oferă credite în mare parte din resursele atrase de la populaţie şi persoanele juridice. Or, în luna septembrie volumul depozitelor atrase, după cum arată datele BNM, a scăzut cu 14,8% faţă de anul precedent, din cauza micşorării depozitelor cu scadenţe mai mari de un an cu 23,6% şi a celor a căror maturitate nu depăşeşte 6 luni – cu 44,5% comparativ cu anul precedent.
Depunerile a căror scadenţă variază între 6-12 luni s-au majorat cu 30,3%. Datorită unei creşteri continue, începute din octombrie anul trecut, depozitele cu maturităţi cuprinse între 6-12 luni au obţinut ponderea cea mai mare în totalul depozitelor la termen şi, în august, acest indicator constituia 52,8%. În pofida tranzacţiilor dubioase ce s-au realizat în primăvara şi vara anului 2013, sectorul bancar continuă să fie bine capitalizat (suficienţa capitalului ponderat la risc constituia 23,3% în august, depăşind nivelul reglementat, de minim 16%) şi să posede suficiente lichidităţi.
Soldul creditelor în economie, în luna septembrie 2013, a sporit cu 0,9 la sută din contul majorării cererilor faţă de economie în moneda naţională cu 195,0 mil. lei (0,9 la sută), precum şi a cererilor faţă de economie în valută străină (exprimate în MDL) – cu 173,2 mil. lei (1,0 la sută).
“Impulsionarea exporturilor în ultima perioadă a sporit cererea atât pentru creditele în lei, cât şi pentru cele în valută, în condiţiile în care pe intern producătorii au nevoie să-şi crească producţia apelând la împrumuturile în lei, iar la export au nevoie de valută, ceea ce poate fi văzut şi în datele statistice: împrumuturile în lei şi valută au crescut aproape în acelaşi volum”, afirmă Crudu.
Evoluţia pozitivă a soldului cererilor faţă de economie în moneda naţională a fost determinată de creşterea soldului cererilor faţă de sectorul privat cu 133,9 mil. lei (0,9 la sută), faţă de alte sectoare rezidente şi întreprinderile de stat au crescut – cu 56,5 şi 12,7 mil. lei (1,0 şi 1,6 la sută) respectiv. În acelaşi timp, soldul cererilor faţă de alte organizaţii care practică unele operaţii financiare a scăzut cu 8,0 mil. lei (1,9 la sută).
Creşterea soldului cererilor faţă de economie în valută străină (exprimate în MDL) a fost influenţată de majorarea soldului cererilor faţă de sectorul privat cu 103,3 mil. lei (0,7 la sută), faţă de alte organizaţii care practică unele operaţiuni financiare cu 47,9 mil. lei (7,5 la sută), a cererilor faţă de persoanele fizice – cu 20,5 mil. lei (6,4 la sută) şi soldul cererilor faţă de întreprinderile de stat a crescut – cu 1,4 mil. lei (0,2 la sută).
Deşi creditele în economia moldovenească sunt în ascensiune, în analiza lunară a Centrului analitic Expert Grup, se spune că economia ţării continuă să fie vulnerabilă la şocurile externe, în condiţiile în care e dependentă în mare parte de exporturi şi de situaţia din agricultură.
“În perioada de referinţă, economia moldovenească şi-a menţinut tendinţa de recuperare după recesiunea din 2012. Totodată, evoluţia Indicelui Compozit Anticipator (ICA), este de bun augur pentru continuarea procesului de relansare economică până la finele anului 2013, urmat de o stabilizare moderată a creşterii în 2014. Cu toate acestea, perpetuarea deficienţelor structurale în paralel cu vulnerabilitatea sporită faţă de mediul extern prezintă riscuri iminente pentru dezvoltarea sustenabilă şi inclusivă a economiei naţionale pe termen lung”, se spune în analiza Expert Grup.
Ascensiunea Indicelui ICA a fost determinată atât de factorii interni, cât şi de cei externi. Pe plan intern, creşterea consumului este reflectată de avansarea volumului banilor în circulaţie, care în septembrie 2013 a constituit 26,4% faţă de anul trecut. Aceasta a fost alimentată de deprecierea monedei naţionale şi de creşterea transferurilor de bani de peste hotare, precum şi a salariilor. Revigorarea cererii externe a servit drept catalizator suplimentar pentru relansarea economică.
Florin Levănţică
