Interviu acordat de ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, pentru Agenţia “INFOTAG”
– Dle Vasile Botnari, consideraţi că în cadrul Ministerului Transporturilor sunt necesare schimbări radicale?
– Vor fi anumite schimbări, însă nu le-aş defini ca radicale, ci strict în termeni de creştere a eficienţei activităţii Ministerului şi de consolidare a echipei. În perioada următoare vom avea finalizate şi mai multe evaluări în ceea ce priveşte activitatea Agenţiilor subordonate Ministerului, astfel încât să putem interveni cu anumite îmbunătăţiri ale activităţii lor.
– Sunteţi satisfăcut de calitatea drumurilor reabilitate în Moldova, inclusiv de cele reabilitate de companii străine?
– Tocmai de aceea preocuparea mea principală este acum să găsesc soluţii pentru a atrage sumele de bani necesare reabilitării drumurilor, dar şi pentru a demara lucrările pentru care deja sunt finanţări asigurate. Săptămâna aceasta are loc semnarea Acordurilor de finanţare în valoare de 300 mil. de euro cu BERD şi BEI. Din aceşti bani vor fi reabilitaţi 363 km de drum naţional. Este vorba de traseul Hînceşti-Cantemir, Bălţi-Sărăteni, Soroca-Arieneşti, Porumbeni-Cimişlia. La moment, se realizează lucrările pe 283 km de drum.
În ceea ce priveşte drumurile reabilitate deja de anumite companii străine, e devreme să mă pronunţ, urmează să mă documentez, dar este esenţial ca lucrările care se execută să fie de cea mai înaltă calitate şi în privinţa aceasta voi fi foarte exigent, nu voi accepta nici un fel de rabat de la calitate.
– Ce trebuie să facem ca să avem totuşi drumuri europene?
– În primul rând, pe drumurile la care se lucrează vom implementa un sistem de monitorizare în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor şi respectarea normelor europene în acest domeniu. Am semnale că au existat devieri de la aceste standarde, dar mă voi pronunţa mai clar când voi avea un raport complet. Companiile care semnează cu noi contracte de reabilitare a drumurilor, trebuie să fie pregătite să răspundă pentru calitatea lucrărilor efectuate şi să ofere garanţiile necesare în cazul în care se înregistrează unele deficiente.
Drumurile făcute prost vor fi reparate din contul companiei care le-a făcut. Şi ca să nu avem discuţii, în perioada următoare vom reevalua garanţiile pe care le punem în contractele cu companiile, astfel încât responsabilitatea lor să fie mult mai clară şi termenul de remediere a deficienţelor să fie cât mai redus.
O altă problemă care trebuie rezolvată rapid este respectarea termenelor de dare în exploatare a drumurilor. Există parcă o regulă că lucrările să fie terminate cu întârziere, iar acest lucru trebuie să dispară. Dacă o companie întârzie, trebuie să plătească penalităţi pentru aceasta. Sunt însă conştient că pentru ca aceste întârzieri să nu existe, trebuie ca şi Ministerul să-şi îndeplinească la timp obligaţiile faţă de companiile cu care lucrează.
– Ce împiedică valorificarea în volum deplin a banilor oferiţi de donatori pentru reconstrucţia drumurilor?
– Este vorba tocmai de aceste întârzieri de care vorbim. Dacă o companie nu finalizează lucrarea, noi nu o plătim. Iar cum anul trecut mai multe companii contractante au avut întârzieri, a rămas o sumă de bani neachitată din acest motiv. Aşa cum a sesizat şi Ministerul Finanţelor, ar fi vorba de 420 mil. lei, care însă vor fi utilizaţi anul acesta.
– De câţi bani este nevoie pentru a soluţiona definitiv problema infrastructurii drumurilor?
– Specialiştii spun că avem nevoie de 4 mlrd. lei pentru reabilitarea integrală a drumurilor. Fondul Rutier în ultimii ani a crescut de 4,5 ori şi planificăm să-l majorăm anul acesta. Fondul creşte anual, însă aceşti bani sunt insuficienţi, pentru că ei nu sunt utilizaţi doar pentru reabilitarea drumurilor, ci şi pentru întreţinere, achiziţie de tehnică. Anul acesta, din Fondul Rutier au fost alocaţi 20 mil. lei pentru instalarea barierelor la nivel cu calea ferată. În aprilie, a avut loc licitaţia pentru selectarea companiilor care se vor ocupa de aceasta, însă două companii ucrainene care au participat nu corespundeau cerinţelor şi va fi anunţat un nou concurs. Sperăm că de data aceasta vor participa mai multe companii. Până la finele anului, vom instala bariere la nivel cu calea ferată pe cele mai periculoase sectoare. În plus, planificăm să introducem monitorizarea video pe cele mai periculoase segmente, astfel încât cei care nu respectă regulile să poată fi sancţionaţi. Si apropo de asta, urmează să discutăm cu colegii de la MAI pentru a găsi împreună o formulă prin care să înăsprim pedepsele pentru cei care traversează în mod neregulamentar calea ferată. Sunt deja prea multe cazuri în care şoferii nu doar că şi-au pus în pericol propriile vieţi, dar au pus în pericol şi vieţile pasagerilor pe care îi transportau, iar iresponsabilitatea asta trebuie sancţionată mult mai dur decât prevede acum legea.
– Cum să luptăm cu transporturile ilicite de pasageri?
– Este o problemă dureroasă, pentru soluţionarea căreia au fost formate diverse grupuri de lucru, însă nu s-au înregistrat progrese. Din acest motiv, am decis să schimbăm abordarea cu una mai complexă. Vom colabora mai strâns cu Ministerul de Interne în vederea sancţionării transportatorilor ilegali, vom atrage în soluţionarea problemei asociaţiile de profil, vor opera inclusiv modificări ale legislaţiei. Astăzi, avem o situaţie cel puţin stranie, când un transportator care activează regulamentar achită amenzi de zeci de ori mai mari decât cel fără licenţă. Încă în 2008, când eram director al Agenţiei Transporturi, am propus să fie introdusă măsura de sechestrare a unităţii de transport pentru transportarea ilegală de pasageri. Această chestiune însă trebuie discutată, deoarece mulţi nu sunt pregătiţi pentru schimbări atât de radicale şi trebuie să mergem pas cu pas, important este însă să ne pornim.
– Cât de necesară e lupta cu transporturile ilegale?
– În primul rând, vorbim de responsabilitate pentru siguranţa pasagerilor transportaţi, transportatorii autorizaţi sunt mai responsabili, ei poartă răspundere pentru siguranţa pasagerilor, se verifică starea tehnică a unităţilor de transport, sănătatea şoferilor. Sunt multe cerinţe faţă de ei, pe când cei care activează ilicit nu răspund pentru nimic şi mai prejudiciază şi bugetul statului. În proiectul noului Cod al Transporturilor, care se află deja în Parlament, au fost introduse cerinţe mai aspre faţă de transportatorii de pasageri.
– Cum vedeţi soluţionarea problemei acordării facilităţilor în transport public pentru unele categorii de cetăţeni?
– Această problemă nu are soluţii uşoare, dar reprezintă o preocupare pentru noi. Vom discuta cu reprezentanţii Uniunii Transportatorilor şi Drumarilor pentru a găsi căile de soluţionare a problemei. Nu vreau însă să fac promisiuni fără acoperire, vreau mai întâi să identificăm soluţiile pentru acordarea acestor facilităţi.
– Pe piaţa transporturilor avia din Moldova a venit o companie low-cost. La ce schimbări să ne aşteptăm?
– Rolul Ministerului constă în reglementarea pieţei pentru crearea condiţiilor de activitate operatorilor avia, astfel ca pe piaţa Moldovei să vină cât mai multe companii. De exemplu, spre Italia, după liberalizarea pieţii, preţurile la bilete au scăzut considerabil, iar după venirea pe piaţă a companiilor low-cost, preţurile vor mai scădea. Anterior, s-a examinat posibilitatea introducerii modelului de zboruri low-cost spre Moscova, unde fluxul de pasageri anual este de cca 1,5 mil. de pasageri, inclusiv pe cale aeriană, feroviară, auto. Însă, pe moment, aceasta nu este posibil, deoarece Acordul existent între Moldova şi Rusia limitează numărul de zboruri operate şi costurile biletelor. Vom lucra în direcţia liberalizării pieţei între RM şi FR, unica reglementată la ora actuală, astfel încât să putem elimina aceste bariere. Din punctul nostru de vedere, al Ministerului, concurenţa pe piaţa transporturilor aeriene nu poate decât să aducă mai multă calitate şi preţuri mai bune pentru bilete. Aşadar, suntem foarte deschişi faţă de companiile aeriene care doresc să vină în ţara noastră şi încercăm să le asigurăm condiţii cât mai bune.
