Despre importanţa acestor entităţi economice se vorbeşte mereu, autorităţile acordându-le o atenţie constantă, cel puţin la nivel declarativ. Recent, Centrul Analitic Expert-Grup, în colaborare cu ADEPT au lansat studiul “Integrarea europeană: un pas înainte şi doi înapoi?” Lucrarea este un raport de monitorizare a progresului în implementarea planului de acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova pentru 2005-2012.
Potrivit raportului, dezvoltarea rurală şi regională, inclusiv IMM din aceste regiuni, au atins un progres modest (2,5 puncte din 5 maxim). La capitolul promovării IMM-urilor în regiuni şi mediul rural, începând cu anul 2006 au fost adoptate trei documente strategice, al căror impact nu a fost evaluat în mod adecvat. Primele două nu au ţintit în mod specific dezvoltarea IMM-urilor în regiuni şi spaţiul rural, abia cel adoptat în 2012 asumându-şi o prioritate specifică în acest sens şi formulând instrumente de implementare. Totuşi, consistenţa politicilor de suport suferă din cauza faptului că programele de stat de suport al IMM-urilor sunt puţin cunoscute în rândul potenţialilor beneficiari, infrastructura regională şi locală de suport a businessului este practic absentă şi persistă bariere administrative, generatoare de corupţie şi aranjamente anti-competitive, se mai arată în raport.
Astfel, experţii recomandă de acordat prioritate proiectelor cu potenţial de generare, atragere sau încurajare a investiţiilor private. Politicile trebuie să pună accent pe dezvoltarea unor afaceri inovaţionale, orientate spre export, care ar valorifica resursele agricole şi, în acelaşi timp, nu ar solicita forţă de muncă de calificare foarte înaltă.
În acelaşi context, experţii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, care au susţinut Ministerul Economiei la elaborarea strategiei naţionale privind dezvoltarea micului business, consideră că în R. Moldova lipsesc serviciile de consultanţă, aceştia susţin că Guvernul ar trebui să reglementeze acest proces şi pe piaţă să apară noi servicii bancare destinate IMM-urilor.
Iulia Iabanji, directorul Organizaţiei pentru Dezvoltarea ÎMM (ODIMM) precizează că pe parcursul anului precedent, circa 300 de persoane au beneficiat de suport prin intermediul proiectelor derulate de ODIMM, cum ar fi PARE 1+1 sau PNAET. Cele mai multe IMM-uri activează în domeniul serviciilor şi al agriculturii.
Valentina Veveriţa, Director al Direcţiei politici de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii din cadrul Ministerului Economiei a enumerat principalele programe de suport al sectorului, finanţate de stat şi/sau de partenerii de dezvoltare internaţionali: Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET), Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie (PARE 1+1), Programul de Susţinere şi Dezvoltare a Sectorului IMM finanţat de Guvernul Japoniei, Proiectul Ameliorarea competitivităţii, Fondul de garantare a Creditelor gestionat de Organizaţia pentru Dezvoltarea IMM-urilor, Proiectul SMERDA pentru Dezvoltarea IMM în Localităţile Rurale, precum şi liniile de creditare ale instituţiilor financiare internaţionale/ sau acordate în cadrul unor programe internaţionale.
Sectorul IMM, conform ultimelor date oferite de Biroul Naţional de Statistică, deţine 97,7% din totalul întreprinderilor, asigurând locuri de muncă pentru 56,2% din forţa de muncă din ţară şi are o contribuţie de 28,3% în PIB.
Deşi cadrul legislativ naţional este extins şi nu reprezintă un obstacol pentru accesul la finanţare, totuşi, finanţele rămân a fi principala barieră întimpinată de către IMM-uri în activitatea lor, contrar dezvoltării sistemului bancar, de scheme de garantare a creditelor şi a biroului istoriilor de credit. Printre problemele identificate în accesul la finanţare se enumeră: dobânzile înalte ale creditelor şi volatilitatea acestora, lipsa resurselor financiare pe termen lung, lipsa şi lichiditatea scăzută a gajului, procedurile lungi de exercitare a dreptului de gaj, lipsa tehnologiilor bancare adecvate pentru creditarea IMM-urilor, calitatea proiectelor propuse spre finanţare, infrastructura de afaceri slab dezvoltată, lipsa de pe piaţa financiară a companiilor cu capital de risc.
Piaţa de capital reprezintă o altă alternativă de finanţare, oferind IMM-urilor posibilitatea de a atrage investiţii pe termen lung prin intermediul emisiunilor de acţiuni şi obligaţiuni. Incapacitatea pieţei de capital de a constitui o sursă importantă de finanţare a IMM-urilor se datorează mai multor factori, printre care: lipsa de capital autohton ce poate fi implicat pe piaţa de capital; performanţa redusă în atragerea investiţiilor; atitudinea reţinută a capitalului străin faţă de investiţiile naţionale de portofoliu; interesul redus al populaţiei faţă de tranzacţiile cu valori mobiliare; penetrarea slabă pe piaţă a capitalului străin; nivelul ridicat al ratelor la dobânzile bancare comparativ cu beneficiile oferite de piaţa de capital.
Oferta redusă de fonduri, pe piaţa de capital, este cauzată şi de faptul că economiile populaţiei nu sunt încurajate a fi investite în aceasta, din cauza dobânzilor ridicate din sectorul bancar, dar şi neîncrederii în mecanismele şi instituţiile pieţei de capital.
În prezent, investirea în imobile sau alte bunuri patrimoniale este o alternativă mai atractivă decât investirea în titluri financiare. Prin urmare, una dintre problemele principale ale sectorului IMM autohton este identificarea surselor alternative de finanţare netradiţională, o pondere însemnată deţinând-o asistenţa financiară externă.
Cristina MIRON
