Un mini Plan Marshall pentru sectorul energetic

Două evenimente au avut loc, în săptămâna trecută, ce vizează direct sectorul energetic moldovenesc şi asistenţa ce promite să o acorde Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Este vorba, de fapt, de credite pentru interconexiunile cu România, despre care se vorbeşte deja de aproape un deceniu, dar care trenează, migrând dintr-o strategie în alta, iar termenele de realizare se amână de la un an la altul. În al doilea rând, BERD va oferi asistenţă pentru procedura de separare juridică şi funcţională a întreprinderilor de transport şi distribuţie din sectorul gazelor naturale. Altfel spus, pentru reorganizarea Moldovagaz după exemplul companiilor energetice, în două entităţi distincte, una de transport gaze şi alta de distribuţie. Este un angajament asumat de Moldova în Planul de Acţiuni privind Reformarea Sectorului Energetic.

Proiectele au fost botezate deja de unii drept un mini Plan Marshall pentru sectorul energetic.

BERD va susţine în continuare autorităţile Republicii Moldova în rea­lizarea proiectelor investiţionale de importanţă naţională, în special a celor din sectorul energetic, a declarat Phil Bennett, prim-vicepreşedintele BERD, şi Betsy Nelson, vicepreşedintele BERD, în cadrul unei întrevederi cu vicepremierul Octavian Calmîc, ministru al Economiei. Bancherii europeni au avut în vedere finanţarea proiectelor de interconexiune a reţelelor de transport energie electrică şi gaze naturale dintre Republica Moldova şi România, de modernizare a societăţii pe acţiuni Termoelectrica, precum şi a întreprinderii de stat Calea Ferată din Moldova, întreprinderi care se află în convalescenţă afectate fiind de datorii istorice de sute de milioane sau o gestionare proastă.

„BERD este unul dintre partenerii strategici ai Republicii Moldova în procesul de implementare a diferitelor proiecte în sectorul energetic, în infrastructură, sectorul financiar-bancar, dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii”, a menţionat Octavian Calmîc.

Discuţiile din săptămâna trecută au fost o continuare a dialogului ce a avut loc la sfârşitul lunii aprilie a acestui an. Pe 26 aprilie experţi ai BERD şi Băncii Europene pentru Investiţii au reconfirmat disponibilitatea acestor instituţii de a finanţa construcţia interconexiunii sistemelor electroenergetice ale Republicii Moldova şi României. Şi s-a vorbit nu doar despre intenţii. S-a examinat la rece aspectele de finanţare şi procedurile tehnice de implementare a proiectului de interconexiune. De asemenea, au fost dezbătute măsurile, ce urmează a fi puse în aplicare pentru iniţierea finanţării proiectului de interconexiune a sistemelor electroenergetice ale Moldovei şi României, inclusiv prin intermediul unei staţii Back-to-Back şi Liniei Electrice Aeriene Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău.

“Realizarea acestor proiecte de importanţă naţională va permite Republicii Moldova nu doar să-şi asigure securitatea energetică a ţării, dar şi să beneficieze de avantajele oferite de piaţa energetică comunitară, să asigure cetăţenii cu servicii mult mai calitative şi la preţuri mai mici”, a afirmat ministrul Economiei.

Şi dacă companiile din Est vor oferi preţuri mai mici? Nu se va întâmpla ca în cazul cu Centrala Electrică de la Cuciurgan care timp de doi ani a fost un partener sigur şi a acceptat să ne livreze energie electrică atunci când Ucraina s-a pomenit într-o situaţie grea, în 2017 însă Cuciurgan a fost eliminat de pe piaţă? Nu vom umbla ca şi cumătra cu sita? E normal ca să te bazezi doar pe o singură sursă, care acoperă peste 75 la sută din consum?

După semnarea Memorandumului dintre Guvernul României şi Republicii Moldova în 2014 şi aprobarea strategiei energetice a Republicii Moldova până în anul 2030, discuţii­le pe marginea interconectărilor au avansat esenţial devenind o prioritate asumată politic, care se bucură de susţinere din partea instituţiilor financiare internaţionale şi europene.

Sistemul electroenergetic al Republicii Moldova funcţionează în paralel cu sistemul energetic al Ucrainei, fiind interconectat prin şase linii electrice de tensiune înaltă de 330 kV, iar prin linia electrică aeriană (LEA) de 400 kV Isaccea-Vulcăneşti cu sistemul energetic al României şi Bulgariei. Potrivit Strategiei energetice, până în 2020, viitoarea extindere a reţelei de electricitate va include încă două linii de 400 kV de interconexiune cu sistemul electroenergetic român Suceava – Bălţi şi Străşeni – Ungheni – Iaşi. Costul total al acestor proiecte este estimat la peste 400 milioane de euro, dintre care doar 190 milioane de euro este costul modernizărilor din sud.

Pe cât de real este acest mini Plan Marshall? Intenţiile sunt bune, sumele cu care se operează sunt mari. Însă oficialii de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare îşi exprimă îngrijorarea vizavi de nivelul scăzut al absorbţiei de către Republica Moldova a resurselor financia­re oferite de BERD (aproximativ 21 la sută, conform statisticilor anului 2016), solicitând întreprinderea unor măsuri mai eficiente de către autorităţile de la Chişinău în soluţionarea problemei în cauză.

Cu o absorbţie a fondurilor băncii europene de 21 la sută, riscăm să ajungem şi peste cinci sau chiar mai mulţi ani să constatăm că multe sunt de făcut, planurile sunt măreţe, dar se lucrează prost.

Actualul portofoliu al BERD este de 485 milioane de euro, dintre care 69 la sută (333 de milioane de euro) alocate pentru infrastructură, 13 la sută (65 de milioane de euro) pentru sectorul energetic, 9 la sută (45 de milioane de euro) pentru industrie, comerţ şi agricultură, 9 la sută (42 de milioane de euro) pentru instituţiile financiare.

Un alt eveniment care a vizat, de asemenea, sectorul energetic, mai bine zis cel de gaze, s-a consumat la Ministerul Economiei. La o întrevedere cu viceministrul Economiei, Vitalie Iurcu, şi specialişti ai Agenţiei Naţionale de Reglementare în Energetică, reprezentanţii BERD au informat că instituţia financiară a efectuat procedura de achiziţie a consultantului şi au prezentat echipa de experţi, care va oferi asistenţa tehnică respectivă, în conformitate cu prevederile Acordului semnat la 19 decembrie 2016.

Astfel, Compania de consultanţă Schoenherr Rechtsanwale GmbH va asista autorităţile Republicii Moldova cu privire la procedura de separare juridică şi funcţională a întreprinderilor de transport şi distribuţie din sectorul gazelor naturale.

Ministerul Economiei va coordona şi facilita desfăşurarea activităţilor prevăzute în proiectul de cooperare tehnică „Revizuirea şi consolidarea cadrului legislativ şi de reglementare care să permită separarea legală şi funcţională în sectorul gazelor naturale”, precum şi stabilirea cadrului de guvernanţă corporativă pentru companiile din sectorul gazelor naturale.

Această separare este, iarăşi, o chestiune despre ce se discută de ceva vreme, dar care este o problemă cu mult mai complicată decât separarea unei companii energetice de la noi care a avut un singur proprietar şi nu trei. Oricum, angajamentul de separare rămâne angajament, îndeplinirea căruia va mai dura. Experţi în domeniul juridic şi al guvernării corporative din cadrul birourilor firmei de avocatură internaţională Schonherr Rechtsanwalte GmbH din Viena, Bucureşti şi Chişinău, precum şi experţi în domeniul politicii externe şi guvernanţei corporative, vor asista Ministerul Economiei şi alte autorităţi ale statului care supraveghează sectorul gazelor naturale, prin revizuirea legislaţiei şi cadrului de reglementare în sectorul gazelor naturale din Moldova, precum şi prin elaborarea unui cadru normativ detaliat de reglementare a guvernării corporative aliniat la principiile şi practicile OECD pentru a fi implementat în cadrul companiilor din sector. Iar elaborarea legislaţiei şi cadrului normativ durează.

Între timp BERD a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei Republicii Moldova în 2017 la 3,0 la sută, faţă de 2,5 la sută cât prognoza în noiembrie anul trecut, potrivit ediţiei din luna mai a raportului “Perspectivele economice regionale” (Regional Economic Prospect). Previziunile pentru anii 2017–2018 sunt peste media pe regiune. Banca Europeană anticipează pentru Europa de Est şi Caucaz, regiune în care este inclusă şi Republica Moldova, o creştere economică în medie de 1,1 la sută în anul 2017 şi 2,4 la sută în 2018.

Experţii europeni mai constată că condiţiile de creditare din regiune au rămas în mare parte neschimbate faţă de cele de acum un an. În majoritatea ţărilor, creşterea portofoliului de credite în termeni reali (ajustată la inflaţie şi la fluctuaţiile cursului de schimb) a fost modestă sau negativă, iar în Azerbaijan, Cipru, Grecia, Moldova, Ucraina şi Tadjikistan se atestă o contractare a creditării, se arată în raport.

Un nou program FMI, aprobat în noiembrie 2016, a redus presiunile de finanţare prin deblocarea sprijinului bugetar internaţional şi prin accesul la plăţile tranşelor din cadrul programului. Provocările majore din sectorul bancar rămân în ciuda revizuirii recente a supravegherii bancare şi a cadrului de reglementare. Baza economică îngustă a Moldovei este concentrată în agricultură, ceea ce poate duce la rate de creştere volatile, mai apreciază experţii europeni.

Vlad Bercu

Numarul ziarului: 
Nr.20 (692) din 17 mai 2017