Trei ani de lichidare a «Investprivatbank» – viziunea BNM

– La 19 iunie 2012 s-au împlinit trei ani de când a fost luată decizia de către Banca Naţională de a fi retrasă licenţa băncii comerciale “INVESTPRIVATBANK”. Cum credeţi, stimată dnă Emma Tăbîrţă, BNM a avut alternative de a salva această bancă?
– Până a aplica măsură extremă – retragerea licenţei, Banca Naţională a utilizat toate pârgiile prevăzute de lege în scopul remedierii situaţiei BC “INVESTPRIVATBANK” S.A. şi menţinerii ei pe piaţa bancară.
În general, situaţia BC “INVEST­PRIVATBANK” S.A. s-a aflat în vizorul BNM de mai mult timp. Începând cu luna august 2008, BNM, în conformitate cu împuternicirile acordate de legislaţie, a dispus băncii luarea măsurilor necesare pentru a lichida neregulile admise şi a remedia situaţia financiară a acesteia, în particular, pentru a asigura majorarea fluxurilor de lichiditate. În perioada august 2008-martie 2009, Banca Naţională în repetate rânduri a avertizat managementul B.C. “INVEST­PRIVATBANK” S.A. asupra neregulilor admise în activitatea băncii şi necesităţii conformării cerinţelor legislaţiei în vigoare, a prescris luarea diverselor măsuri de remediere a situaţiei financiare, inclusiv elaborarea unui plan pentru majorarea fluxurilor de lichiditate, necesare executării obligaţiilor băncii. Mai mult, în martie-aprilie 2009, pentru a susţine lichiditatea B.C. “INVESTPRIVATBANK” S.A., Banca Naţională i-a acordat credite în sumă totală de 85.0 mil. lei.
Practica altor bănci a confirmat judiciozitatea şi eficienţa unor asemenea măsuri din partea Băncii Naţionale, conforme cu legea şi menite să readucă la funcţionalitate băncile cu dificultăţi. B.C. “INVESTPRIVATBANK” S. A, însă, prin nerespectarea cerinţelor de remediere impuse de Banca Naţională şi încadrarea în continuare în riscuri excesive şi în operaţiuni dubioase de înstrăinare a activelor băncii prin intermediul diverselor scheme de creditare, a neglijat posibilităţile de redresare. În consecinţă, deficienţele financiare grave, managementul neadecvat al BC “INVESTPRIVATBANK” S.A. au făcut imposibilă ameliorarea situaţiei financiare a băncii. Toate acestea au condus la incapacitatea de plată a acesteia şi, respectiv, la retragerea licenţei.
– Ce părere aveţi despre declaraţiile precum că această bancă a fost artificial adusă la faliment? În ce constau pretenţiile grupului de acţionari ai “INVESTPRIVATBANK” care sunt contra retragerii licenţei şi care au intentat un proces de judecată împotriva BNM?
– Declaraţiile precum că această bancă a fost în mod artificial adusă la faliment sunt nu doar nefondate, dar şi alogice. Dimpotrivă, Banca Naţională ca autoritate de supraveghere bancară şi promotor al politicii monetare în stat, în primul rând, contribuie la asigurarea stabilităţii sectorului financiar şi neadmiterea riscurilor excesive. În cazul BC “INVESTPRIVATBANK” S.A., măsurile întreprinse de Banca Naţională pe parcursul perioadei august 2008-martie 2009 au avut ca scop anume redresarea situaţiei financiare a băncii. De remarcat că aceste măsuri nu s-au limitat doar la un caracter administrativ (restricţionarea unor operaţiuni, obligarea de a lua unele măsuri), dar au cuprins instrumente economice, cum ar fi acordarea asistenţei financiare în formă de credite pentru menţinerea lichidităţii băncii (credite acordate la o rată mult mai favorabilă decât cea aplicată pentru depozitele atrase). Nici una din măsurile întreprinse de Banca Naţională nu au putut determina falimentarea băncii, ci dimpotriva, au creat premise pentru stabilizarea situaţiei acesteia.
Emiterea restricţiei de atragere a depozitelor noi, discutată în presă în aceeaşi ordine de idei, a avut ca scop protejarea intereselor deponenţilor, inclusiv a celor potenţiali, şi prevenirea atragerii în continuare a depozitelor noi, a căror achitare putea fi dificilă şi agrava şi mai mult situţia băncii.
Temeiul principal al retragerii licenţei B.C. “INVESTPRIVATBANK” S.A. în iunie 2009 şi, ca urmare, al declanşării procesului de lichidare a acesteia l-a constituit starea de insolvabilitate a băncii. Conform legii, în cazul insolvabilităţii unei bănci, Banca Naţională este obligată să retragă licenţa acesteia şi să numească un lichidator pentru lichidarea băncii.
Două grupuri de acţionari ai BC “INVESTPRIVATBANK” S.A. au contestat în instanţa de judecată Ordonanţa Băncii Naţionale cu privire la retragerea licenţei BC “INVESTPRIVATBANK” S.A. şi numirea lichidatorului. Reclamanţii au cerut anularea ordonanţei respective şi repararea prejudiciilor materiale cauzate în valoare de 45 mil. euro şi 88 mil. lei (primul grup de acţionari) şi, respectiv, peste 140,4 mil. lei (al doilea grup de acţionari).
Prin hotărârile din 28 ianuarie 2010 şi 27 mai 2010, Curtea de Apel Chişinău a respins cererile acţionarilor ca fiind neîntemeiate.
La 21 februarie 2012, şi, respectiv, 14 mai 2012, Curtea Supremă de Justiţie a respins recursurile acţionarilor BC “INVESTPRIVATBANK” S. A şi a menţinut Hotărârile Curţii de Apel din 28 ianuarie 2010 şi, respectiv, din 27 mai 2010 (prin care au fost respinse cererile de chemare în judecată). Deciziile Curţii Supreme de Justiţie sunt irevocabile.
Cu ocazia litigiilor pe marginea retragerii licenţei BC “INVESTPRIVATBANK” S. A, în noiembrie 2011, Curtea Constituţională, la sesizarea Curţii Supreme de Justiţie, a verificat constituţionalitatea prevederilor Legii instituţiilor financiare, în baza cărora Banca Naţională a retras licenţa băncii. Curtea Constituţională a recunoscut drept constituţionale prevederile respective ale Legii instituţiilor financiare şi a respins sesizarea Curţii Supreme de Justiţie.
– Ce momente problematice din punctul de vedere al supravegherii băncilor au fost identificate ca rezultat al falimentării “INVESTPRIVATBANK” şi în ce au constat scăpările BNM?
– În ce priveşte insolvabilitatea unei bănci, trebuie menţionat că îndeplinirea funcţiilor de licenţiere, reglementare şi supraveghere bancară de către autoritatea împuternicită, adică BNM, nu înseamnă şi oferirea garanţiilor contra riscurilor la care se expune banca, inclusiv cel al insolvabilităţii sau cel al consecinţelor încălcărilor legislaţiei de către bancă şi managementul ei. În cazul implicării băncii în operaţiuni riscante sau dubioase, autoritatea de supraveghere înaintează prescripţii sau, după caz, recomandări băncii, îndreptate spre încetarea acestor operaţiuni sau, cel puţin, minimizarea riscurilor asociate. Îndeplinirea prescripţiilor şi recomandărilor respective şi deci consecinţele nerespectării lor, ţin de responsabilitatea băncii sub conducerea organelor sale statutare.
Falimentul BC “INVESTPRIVATBANK” S.A. a stimulat optimizarea politicii statului în sectorul financiar. Astfel, în anii 2009-2011, au fost operate modificări la Legea instituţiilor financiare, a fost adoptată Legea privind unele măsuri suplimentare de asigurare a stabilităţii financiare; s-a creat Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară; între guvern şi autorităţile publice cu responsabilităţi în domeniul financiar a fost încheiat memorandumul privind menţinerea stabilităţii financiare; Banca Naţională a sporit cerinţele normative faţă de capitalul băncilor, faţă de sistemul de control intern şi managementul corporativ al acestora, care au menirea să contribuie la stabilitatea financiară.
Evident că, indiferent de calitatea reglementărilor în vigoare şi a supravegherii bancare, în condiţiile economiei de piaţă şi ale riscurilor la care se expun băncile în activitatea lor, nu poate fi exclus în totalitate riscul de falimentare a unei bănci (fapt confirmat în prezent de practica bancară europeană) şi, mai ales, falimentul cauzat de fraude. Banca Naţională va continua să-şi perfecţioneze reglementările şi practicile în concordanţă cu cele mai bune practici în domeniu.
– Totuşi, de ce a fost luată decizia de a respinge preluarea “INVESTPRIVATBANK” de către banca de stat Banca de Economii?
– În iunie 2009, Banca de Economii S.A. şi-a exprimat doar intenţia de a participa la o eventuală procurare a BC “INVESTPRIVATBANK” S.A. în proces de lichidare ca un complex patrimonial unic sau de a procura şi/sau de a prelua parţial obligaţiile şi activele ei – tranzacţii admise de lege. La nivel de intenţie, Banca de Economii S.A. nu şi-a asumat răspunderea pentru preluarea tuturor datoriilor BC “INVESTPRIVATBANK” S.A. în proces de lichidare. Ulterior, Banca de Economii S.A., totuşi, nu şi-a realizat intenţia exprimată şi nu a preluat BC “INVESTPRIVATBANK” S.A. în proces de lichidare.
– Cum apreciaţi activitatea lichidatorului “INVESTPRIVATBANK”? Ce număr de personal se ocupă de lucrul cu debitorii? Cum credeţi, există necesitatea de a atrage în această activitate societăţi profesionale de colectare a datoriilor, poate, cu experienţă mai mare decât angajaţii BNM? De asemenea, ne puteţi spune cât de multe datorii au fost returnate?
– De la data retragerii licenţei BC “INVESTPRIVATBANK” S.A. şi până în prezent, lichidatorul băncii a întreprins un şir de măsuri în vederea lichidării eficiente a activelor băncii şi obţinerii sumei maxime din vânzarea acestora.
În total, de la data retragerii licenţei până la 31.07.2012, BC “INVESTPRIVATBANK” S.A. în proces de lichidare a încasat mijloace băneşti în sumă de 201,4 mil. lei, dintre care: 179,0 mil. lei din rambursarea creditelor, 14,6 mil. lei din comercializarea mijloacelor fixe, 7,2 mil. lei din comercializarea altor active şi 0,6 mil. lei alte încasări. Totodată, de la data retragerii licenţei, lichidatorul BC “INVESTPRIVATBANK” S.A. a achitat creditul acordat băncii de către Banca de Economii S.A. până la numirea lichidatorului în sumă de 15,1 mil. lei şi depozitele persoanelor fizice în sumă totală de 626,8 mil. lei. În prezent, se achită clasa de creanţe „credite acordate băncii după numirea lichidatorului”.
Lichidatorul BC “INVESTPRIVATBANK” S.A., împreună cu alţi 6 angajaţi ai băncii, continuă lucrul privind rambursarea forţată a creditelor prin intermediul organelor de justiţie şi de drept. Actualmente, majoritatea acţiunilor civile înaintate de lichidator, precum şi dosarele penale referitoare la activitatea băncii în proces de lichidare se află la etapa de examinare. Respectiv, nu sunt emise hotărâri ale instanţelor de judecată în privinţa tuturor debitorilor răuplatnici ai băncii, ceea ce face dificilă recuperarea rapidă a datoriilor acesteia. Astfel, la situaţia din 31.07.2012 sunt intentate 283 acţiuni civile şi 50 dosare penale în instanţele de judecată. Totodată, pe parcursul lunii iulei 2011, au fost transmise spre executare 39 titluri executorii pentru încasarea datoriei. Până în prezent, aceste titluri executorii nu au fost realizate.
Cât priveşte atragerea în procesul de lichidare a băncii a societăţilor profesionale de colectare a datoriilor, BNM va examina oportunitatea în cauză, ţinând cont de experienţa lichidării băncilor şi, după caz, va înainta recomandări lichidatorilor băncilor în proces de lichidare.
– Nu sunt încălcate drepturile persoanelor juridice în calitate de consumatori, deoarece, în ciuda diferitor declaraţii ale unor oficiali ai BNM, timp de trei ani, nici una dintre aceste entităţi nu a reuşit să recupereze depozitele de pe conturile Imvestprivatbank? De ce nu merge BNM în întâmpinarea fondurilor de investiţii, mai ales că pe conturile “INVESTPRIVATBANK” acestea nu păstrau banii proprii, dar a acţionarilor, în majoritatea lor persoane fizice?
– În conformitate cu Legea instituţiilor financiare, creanţele faţă de banca în proces de lichidare se onorează în ordinea priorităţilor claselor de creanţe cu respectarea obligatorie a principiului proporţionalităţii şi tratării egale a creditorilor aflaţi în situaţii similare. Creanţele creditorilor-persoane juridice faţă de BC “INVESTPRIVATBANK” S.A. aparţin clasei de creanţe „depozitele persoanelor juridice şi ale întreprinderilor individuale”. Lichidatorul băncii poate purcede la achitarea acestei clase de creanţe, după achitarea creanţelor din clasele precedente, care sunt prioritare. Pe moment, BC “INVESTPRIVATBANK” S.A. achită clasa de creanţe „credite acordate băncii după numirea lichidatorului”. Doar după plata acestor datorii, va fi posibilă începerea achitării proporţionale a datoriilor către creditorii din următoarele clase de creanţe.
Respectarea acestei ordini de achitare a datoriilor băncii în proces de lichidare este obligatorie. Banca Naţională, lichidatorul băncii sau oricare altă persoană nu are dreptul să schimbe mecanismul legal de onorare a creanţelor faţă de bancă, indiferent de temeiul creanţei, tipul creanţei, persoana creditorului sau alte împrejurări.
– Din punctul de vedere al protecţiei consumatorilor, spuneţi cât de corect a fost din partea “INVESTPRIVATBANK” să perceapă taxe de transfer a banilor, însă fără a trimite bani, chiar, care erau pe conturile curente ale persoanelor juridice. În general, BNM analizează posibilitatea revizuirii procedurilor generale de restituire a resurselor deponenţilor, şi anume în ceea ce priveşte fondurile de entităţi juridice pe cont curent, nu la depozit?
– Încasarea unei plăţi fără o contraprestaţie, evident, este o practică incorectă. Totodată, remarcăm că, din momentul intrării în gestiunea băncii, lichidatorul B.C. “INVESTPRIVATBANK” S.A. a expediat pe adresele tuturor deponenţilor şi altor creditori avize recomandate despre tipul şi suma creanţelor acestora faţă de bancă. Potrivit informaţiei lichidatorului, în termenul stabilit de lege (1 lună) nici una din persoanele juridice nu a prezentat obiecţii asupra sumei indicate în aviz şi, respectiv, asupra calculului şi aplicării comisioanelor de bancă.
În ce priveşte relaţiile fondurilor de investiţii şi ale B.C. “INVESTPRIVATBANK” S.A. putem menţiona următoarele: din informaţia de care dispunem, mijloacele băneşti în această bancă au fost depuse de către fondurile de investiţii, în numele cărora sunt încheiate contractele cu banca şi faţă de care banca şi-a asumat obligaţii. Deci mijloacele respective nu au fost depuse ca depozite ale persoanelor fizice, acestea reprezintă creanţe ale fondurilor de investiţii şi, prin urmare, nu pot fi achitate ca depozite ale persoanelor fizice.

Ghenadie Tudoreanu