Recent, Ministerul Economiei a prezentat totalurile activităţii pentru anul 2013 şi priorităţile pentru anul 2014. Ne-am propus să analizm totalurile şi aspiraţiile ME şi să le suprapunem cu cele ale unor instituţii ce au realizat expertize independente la acest subiect.
Ministerul economiei afirmă că economia naţională a înregistrat rezultate pozitive în anul 2013 şi are prognoze optimiste pentru anul 2014. Conform raportului de activitate al ministerului, prezentat de ministrul economiei, Valeriu Lazăr, în anul 2013, Republica Moldova a consemnat cea mai mare creştere economică din regiune, Produsul Intern Brut (PIB) înregistrând o evoluţie de aproximativ 8%.
Potrivit lui Valeriu Lazăr, în această perioadă, practic, toate tipurile de activităţi economice au înregistrat progrese. Astfel, în ianuarie-noiembrie 2013, producţia industrială a avut un spor de 6,6%, exporturile au crescut cu 11,3%, iar importurile – cu 4,9%. Cel mai semnificativ s-au majorat exporturile spre ţările Uniunii Europene – cu 12,7%, cele orientate spre ţările CSI rămânând la nivelul anului precedent. Ponderea principală, de 47,3%, a revenit exporturilor de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene, după care urmează livrările orientate spre ţările CSI – cu o cotă de 38,8% din totalul de exporturi.
Importurile au fost dominate de produsele necesare pentru asigurarea economiei naţionale cu materii prime şi energie, precum şi cele destinate consumului pentru populaţie.
Astfel, importurile din ţările Uniunii Europene au deţinut o pondere de 45,2% din totalul importurilor, iar cele din ţările CSI – 30,2% în total import.
În opinia ministrului, cel mai important eveniment economic al anului 2013 îl reprezintă parafarea Acordului de Asociere, care prevede instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, dar şi finalizarea negocierilor asupra Acordului de liber schimb cu Turcia. “Prin finalizarea şi semnarea acestui Acord, Republica Moldova va obţine posibilitatea de a avea acces la o piaţă de circa 600 de milioane de consumatori”, a subliniat Lazăr.
În acelaşi context, Lazăr a afirmat că îmbunătăţirea mediului de afaceri continuă să fie preocuparea majoră a Ministerului Economiei. De asemenea, el a subliniat că Republica Moldova a avansat cu 5 poziţii în clasamentul „Doing Business”, realizat de Banca Mondială, plasându-se pe locul 78 din totalul de 189 de ţări. Cele mai mari progrese au fost înregistrate la compartimentul „Accesul de creditare”, unde Moldova a urcat de pe locul 40 pe locul 13. La categoria „Protecţia investitorilor”, Moldova a urcat pe locul 80, la categoria „Achitarea impozitelor” – a avansat de pe locul 116 pe 95, iar la categoria „Lansarea afacerii” – de pe locul 93 pe 81.
O atenţie deosebită, pe parcursul anului 2013, Ministerul Economiei a acordat-o iniţiativelor privind sporirea accesului la finanţe a agenţilor economici, dezvoltării infrastructurii de suport în afaceri şi promovării competenţelor şi culturii antreprenoriale. Astfel, în anul 2013 volumul resurselor financiare, inclusiv sub formă de granturi, oferite întreprinderilor mici şi mijlocii, prin intermediul programelor de suport, s-a cifrat la peste 200 mil. lei, fiind în creştere cu aproximativ 32% în comparaţie cu anul 2012.
Tendinţe pozitive au fost înregistrate şi la capitolul atragerea investiţiilor străine directe. În nouă luni ale anului 2013, volumul acestora a însumat 183 mil. USD, fiind în creştere cu 35,3%, comparativ cu perioada similară a anului 2012.
Dintre priorităţile pentru anul 2014, Valeriu Lazăr a specificat: implementarea Foii de parcurs pentru sporirea competitivităţii şi a Strategiei inovaţionale, accelerarea realizării reformei regulatorii, extinderea programelor de suport pentru întreprinderi mici şi mijlocii, extinderea reţelei de parcuri industriale şi atragerea noilor investiţii în domeniile ce necesită tehnologii avansate şi cu valoare adăugată înaltă.
De asemenea, ministerul va stărui asupra implementării proiectelor ce vizează sporirea eficienţei energetice a economiei naţionale, inclusiv planifică finalizarea construcţiei gazoductului Ungheni-Iaşi către sfârşitul lunii iunie – începutul lunii iulie curent.
În acest scop, o atenţie deosebită se va acorda sporirii capacităţii instituţionale, inclusiv a Organizaţiei pentru atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor (MIEPO), a Agenţiei pentru Eficienţă Energetică (AEE), a Fondului pentru Eficienţă Energetică (FEE), a Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor (APC) şi a instituţiilor din sfera infrastructurii calităţii.
În acest context, ministrul Economiei a făcut o prognoză optimistă în ceea ce priveşte creşterea economiei naţionale în perioada următoare, conform căreia, PIB-ul va creşte, în anii 2014-2017, cu o rată medie anuală de circa 4,5%.
Astfel, ponderea industriei în structura PIB urmează să crească de la 14,1% (în anul 2014) până la 14,5% (în anul 2017), a construcţiilor – de la 3,5% la 3,7%, iar a comerţului intern – de la 13,5% la 14%. Conform estimărilor, exporturile se vor majora în această perioadă cu aproape 8,5% anual, iar importurile cu 7,2% anual. Acealeaşi prognoze estimează o creştere a salariulului mediu nominal în ansamblu pe economie cu aproape 31,5%, care urmează să atingă 5525 lei în anul 2017.
Pe de altă parte, un raport privind perspectivele economice regionale publicat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare estimează pentru anul 2014 o prognoză de creştere a economiei moldoveneşti la nivelul de 3,5%, comparativ cu cea a ME de circa 4,5%.
Experţii Băncii consideră că perspectivele pe termen scurt de creştere economică a ţării Republicii Moldova sunt caracterizate de incertitudine şi depind de dinamica remitenţelor de peste hotare, export şi dispoziţia investitorilor, în timp ce nivelul scăzut al gestionării corporative în sectorul bancar creează pericole pentru stabilitatea financiară şi macroeconomică a ţării.
Şi experţii Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” sunt rezervaţi în prognoze privind creşterea PIB-lui, sugerând revenirea economiei moldoveneşi la o creştere mult mai moderată în anul 2014 faţă de anul precedent.
În analiza făcută publică de „Expert-Grup” se arată că „o serie de riscuri interne şi externe urmează să submineze ritmul de creştere economică şi induc incertitudine referitor la anul economic 2014”.
Potrivit constatărilor „Expert-Grup”, „factorii care au stat la baza creşterii economice atât de rapide din anul trecut (recolta agricolă bogată, politica monetară expansionistă şi deprecierea monedei naţionale) urmează să persiste şi în anul curent. Având în vedere faptul că aceştia nu vor putea fi înlocuiţi în mod imediat cu factori structurali (impulsionarea activităţii investiţionale, diversificarea exporturilor etc.), menţinerea unui nivel de creştere economică similar cu cel din 2013 nu este fezabilă. Încetinirea ritmului de creştere economică în 2014 ar putea fi determinată şi de înrăutăţirea relaţiilor economice cu Federaţia Rusă, iar incertitudinile legate de perioada electorală vor determina companiile să menţină activitatea investiţională în stare de aşteptare”.
Lilia Alcază
