Înrăutăţirea situaţiei economice pe plan extern a generat comprimarea producţiei şi exporturilor moldoveneşti, iar o parte dintre agenţii economici care au contractat credite au intrat în incapacitate de plată, ceea ce a influenţat majorarea soldului creditelor neperformante cu aproape 2,5 puncte procentuale, de la începutul anului.
Soldul datoriei la credite neperformante s-a majorat cu 2,4 puncte procentuale, la 15,3% în august curent comparativ cu luna ianuarie 2012 şi cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna iulie, curent, potrivit Sistemului de Raportare Financiară Internaţională, la care s-a trecut de la începutul anului în curs.
Datele BNM relevă că soldul datoriei la credite s-a cifrat în august curent la 33,4 miliarde lei, mai mult cu 2,8 miliarde lei faţă de începutul anului 2012. Iar soldul datoriei la creditele neperformante din Capitalul Normativ Total a avut o pondere de 75,6% faţă de 52,9% la începutul anului.
Soldul datoriei la credite în valută străină a fost de 44% şi s-a modificat nesemnificativ comparativ cu începutul anului. Iar pentru o parte dintre debitori care au intrat în incapacitate de plată, băncile moldoveneşti merg în întâmpinarea lor prin reeşalonarea împrumuturilor sau restructurarea acestora, la cererea clienţilor.
Fără îndoială că din toate sectoarele economiei naţionale, sistemul bancar este catalogat ca fiind cel mai stabil, lucru care deseori este remarcat şi de agenţiile de evaluare financiară, finanţatorii internaţionali, dar şi de investitorii străini. Totuşi, ratele dobânzii (atât pe dobânzi, cât şi pe credite) sunt încă mari, cum deseori le califică agenţii economici, dar şi populaţia în ansamblu. Dacă e să facem nişte comparaţii cu sistemele din zonă, acestea sunt destul de rezonabile având în vedere riscurile şi expunerea masivă a economiei pe exterior. Ratele dobânzilor au scăzut în expresie nominală până la un minimum istoric de 16%. În termeni reali, însă, acestea au atins nivelul similar din perioada de până la criză. Tendinţa respectivă a continuat şi pe parcursul anului 2011, iar în august 2012, rata medie la împrumuturile acordate în lei moldoveneşti a fost de 11,89% şi de 6,5% pentru creditele în valută străină.
Pe de o parte, nivelul de integritate (de penetrare) a creditelor în sistemul economic este relativ modest. Spre exemplu, ponderea creditelor în PIB este de circa 34%. Merită de menţionat că nivelul acestora a fost chiar de 40% în 2007, dar ca urmare a crizei economice regionale, care a afectat piaţa locală, ponderea creditelor în PIB a scăzut în perioada anilor 2008 – 2010. Pe de altă parte, probabil că politica mai mult sau mai puţin restrictivă a băncii centrale a fost doar în beneficiul băncilor comerciale şi al economiei în general, fiind posibil să se evite o criză de sistem şi asta pe fondul implicării instituţiilor bancare în diferite proiecte riscante, inclusiv ipotecare. Acest fapt a dus la o creştere pronunţată a creditelor neperformante.
Dacă ne aducem aminte, acum doi ani de zile ponderea creditelor neperformante pe sistem era destul de mare, cifrându-se la circa 20% din totalul creditelor. A fost o perioadă (2006-2008) când băncile comerciale creditau, la drept vorbind, „în stânga şi în dreapta”, fără mari condiţionări, în particular pentru bunuri de consum, dar şi în proiecte ipotecare pentru dezvoltatori. A fost bun şi acel boom de consum, fapt pentru care creditele de consum erau la modă şi puteau fi contractate cu lejeritate. În plus, o bună parte din bănci s-au avântat în proiecte ipotecare fără a evalua cu discernământ riscurile şi consecinţele, fapt pentru care multe din ele chiar şi până azi îşi întorc cu greu banii acordaţi, or, o bună parte din acestea anume au fost trecute la capitolul de credite neperformante.
Mai mult ca atât, acum un an misiunea FMI se arăta îngrijorată de tărăgănarea adoptării pachetului de modificări legislative necesare pentru a facilita restructurarea creditelor bancare ipotecare, executarea drepturilor asupra bunurilor gajate şi finalizarea procedurilor de insolvabilitate a debitorilor, reforma respectivă fiind programată încă pentru anul 2010.
Nivelul ridicat al creditelor neperformante influenţează politica creditară a băncilor
Bineînţeles că un nivel ridicat al indicatorului creditelor neperformante influenţează şi politica creditară a băncilor, acestea practicând rate ale dobânzii mai mari, costuri adiţionale/colaterale sau de administrare etc. De regulă, creditele neperformante sau cota lor în volumul total al creditelor acordate de către bănci sunt invocate de către acestea drept unul din principalele motive ale ratei înalte a dobânzilor. În acelaşi timp, cu cât mai înalte sunt ratele dobânzilor la credite, cu atât este mai mare riscul sporirii creditelor neperformante. Or, prin practicarea dobânzilor mari băncile încearcă să-şi asigure profitabilitatea, sau, în cel mai rău caz, să-şi reducă pierderile.
În condiţiile actuale de post-criză riscul asociat creditării este încă destul de mare. Din acest motiv, ratele înalte ale dobânzilor la credite sunt într-adevăr justificate de aşa-numitele premii de risc care au crescut exponenţial. Însă băncile ar trebui să fie mai distinctive în creditarea agenţilor economici şi a populaţiei, or, aceştia sunt în situaţii creditare diferite. În pofida crizei, poziţia unor firme sau companii nu este chiar atât de rea. Însă ratele foarte înalte ale dobânzii pot contribui la înrăutăţirea situaţiei financiare a băncilor, ceea ce nu este în interesul acestora. Respectiv, ar fi cazul ca băncile să estimeze mai adecvat riscul asociat creditării, să fie mai selective şi să accepte rate mai mici pentru credite mai sigure. Altminteri, ponderea înaltă a aceloraşi credite neperformante ar putea să persiste încă multă vreme.
Volumul creditelor noi acordate în moneda naţională în luna august 2012 a scăzut cu 27.5 mil. lei sau cu 2.0% faţă de perioada similară a anului precedent, constituind 1324.6 mil. lei. Rata medie ponderată a dobânzii la creditele acordate în perioada respectivă a constituit 12.82% şi s-a redus cu 1.24 puncte procentuale, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.
Comparativ cu luna iulie 2012, volumul creditelor noi acordate în moneda naţională s-a majorat cu 20.8 mil. lei sau cu 1.6 la sută, iar rata medie ponderată a dobânzii la creditele acordat s-a diminuat cu 0.56 puncte procentuale. Creditele acordate cu termenul de peste 12 luni au continuat să rămână cele mai atractive, ponderea lor constituind 78.1 la sută în august 2012 din volumul total al creditelor acordate în moneda naţională şi au fost acordate în medie cu o rată de 12.71 la sută, fiind în descreştere cu 0.42 puncte procentuale faţă de luna anterioară. Acestea sunt urmate de creditele acordate cu termenul de la 6 până la 12 luni (cu o pondere de 12.2 la sută) acordate cu o rată medie de 12.74 la sută, în descreştere cu 0.12 puncte procentuale faţă de luna anterioară.
Cea mai mare parte a creditelor noi acordate în monedă naţională este reprezentată de creditele acordate persoanelor juridice, care reprezintă 73.9 la sută din totalul creditelor în lei şi care au fost acordate cu o rată medie de 12.09 la sută, în timp ce rata medie la creditele acordate persoanelor fizice a constituit 14.90 la sută.
În luna august 2012, volumul creditelor noi acordate în valută străină (exprimate în MDL) a scăzut cu 102.9 mil. lei sau cu 11.1 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, constituind 827.3 mil. lei. Rata medie ponderată a dobânzii la creditele acordate în perioada respectivă a constituit 7.64 la sută şi s-a redus cu 1.24 puncte procentuale.
Volumul creditelor acordate în valută străină s-a micşorat cu 235.1 mil. lei sau cu 22.1 la sută faţă de luna anterioară, fiind reprezentat de creditele acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 7.62 la sută, ponderea cărora a fost de 98.1 la sută din totalul creditelor în valută străină.
Evoluţia ratelor medii la creditele noi acordate a avut o tendinţă de descreştere, astfel rata medie a dobânzii la creditele noi acordate în valută străină s-a redus cu 0.10 puncte procentuale faţă de iulie 2012 până la nivelul de 7.64 la sută în august 2012, fiind influenţată de rata celor mai atractive credite şi anume, de creditele acordate cu termenul de peste 12 luni, cu o rată medie a dobânzii de 7.63 la sută.
Adrian Lupuşor, cercetător economic la Centrul analitic „Expert-Grup”:
„Creşterea ponderii creditelor neperformante este un rezultat direct al înrăutăţirii situaţiei economice din UE”
Evident, creşterea ponderii creditelor neperformante este un rezultat direct al înrăutăţirii situaţiei economice din UE. De fapt, estimările „Expert-Grup” relevă că, în pofida izolării sistemului bancar moldovenesc de pieţele financiare internaţionale, acesta rămâne foarte vulnerabil la diverse şocuri ce provin din exterior, în special de pe piaţa europeană. De fapt, acesta este şi principalul canal de transmisie a crizei asupra băncilor comerciale: răcirea cererii externe afectează situaţia financiară a exportatorilor moldoveni, fapt ce se reflectă negativ asupra capacităţii acestora de a rambursa creditele bancare.
Cred ca este un motiv de îngrijorare, deoarece aceasta denotă deteriorarea calităţii activelor bancare, fapt ce are repercusiuni evidente şi asupra profitabilităţii bancare. Totodată, aceasta determină băncile să fie şi mai precaute privind activitatea de creditare şi să înăsprească şi mai mult condiţiile de acordare a creditelor.
Totuşi, nu este cazul să batem alarma. Este o tendinţă firească, specifică oricărei ţări atunci când economia îşi reduce turaţiile, iar condiţiile externe rămân incerte. Sistemul bancar rămâne stabil, fapt relevat de indicatorii înalţi de lichiditate şi capitalizare.
Deficienţele sistemului judecătoresc din R. Moldova determină, în mare măsură, nivelul înalt al creditelor neperformante. Procesele lungi de judecată complică mult executarea gajului în cazul incapacităţii de plată a debitorilor, ceea ce îngreunează mult restructurarea creditelor şi eliminarea activelor toxice din sistemul bancar. Este o problemă fundamentală care explică şi cerinţele, exigenţa băncilor privind gajul, dar şi nivelul relativ înalt al primelor de risc incluse în creditele bancare.
Adrian Babin, expert independent:
„Creşterea generalizată a creditelor neperformante este mai degrabă un fenomen ciclic”
Creşterea creditelor neperformante în totalul de credite într-un sistem bancar este întotdeauna un motiv de îngrijorare şi necesită vigilenţă şi supraveghere sporită din partea BNM. Cu toate acestea, pe lângă creşterea generalizată a creditelor neperformante, este mai degrabă un fenomen ciclic şi este determinat de cadrul general economic nu tocmai prielnic. Cu adevărat îngrijorător este indicatorul creditelor neperformante pentru anumite bănci în particular. Spre exemplu, una dintre bănci, în trimestrul II are peste 40% din portofoliu neperformant, ceea ce este o creştere de 10 p. p faţă de I trimestru. Pentru celelalte bănci din sistem, evoluţia nu este atât de dramatică. Dar, din alt punct de vedere, dacă nu sunt luate măsuri prompte de remediere a situaţiei la această bancă, lucrurile pot lua rapid amploare şi pot atinge cote sistemice.
În ceea ce priveşte impactul crizei UE asupra calităţii creditelor în RM, la ora actuală acesta încă este relativ limitat. Aceasta se datorează în principal faptului că criza UE afectează în principal ţări cu care noi nu avem legături economice foarte strânse şi, deci, şocurile negative nu sunt transmise direct. Iar celelalte ţări UE, parteneri activi ai RM, au avut o activitate economică relativ satisfăcătoare în prima jumătate a anului. Aş da o mai mare importanţă, în cazul RM, efectelor secetei.
Creditele neperformante sunt într-adevăr o boală de lungă durată. Nici una dintre bănci nu va reuşi să o rezolve peste noapte. Totuşi, odată ce nivelul creditelor atinge cote îngrijorătoare, managementul băncii trebuie să întreprindă toate măsurile necesare asigurării unui flux optim de numerar şi lichidităţi pentru a evita apariţia unui risc pronunţat de lichiditate care, cuplat cu un risc de imagine şi fără de susţinere financiară de la acţionari, se poate transforma peste noapte în risc de insolvabilitate.
Victor URSU
