Recent, Parlamentul a votat în primă lectură un proiect de lege de modificare a unor acte legislative, inclusiv Codul Fiscal (CF), şi anume cu privire la Registrul electronic al facturilor fiscale (nr. 209 din 20.05.2013). Iniţiativa legislativă a fost înaintată în Parlament de către preşedintele comisiei parlamentare Economie, Buget şi Finanţe, Veaceslav Ioniţă.
În acest context, reprezentanţii mediului de afaceri s-au întrunit joi, 20 iunie, într-o şedinţă de lucru unde, alături de autorităţile din instituţiile de resort, au examinat proiectul de lege. Membrii şi susţinătorii Agendei Naţionale de Business (ANB) care reprezintă o platformă comună a 32 de asociaţii de business şi Camere de Comerţ şi Industrie, au discutat cu reprezentanţii autorităţilor în ce măsură se regăsesc priorităţile mediului de afaceri pe agenda de lucru a noului Guvern. Totodată, au fost examinate modificările la CF privind Registrul electronic, iar reprezentanţii mediului de afaceri au venit şi cu anumite recomandări pe marginea textului documentului.
„Am iniţiat aceste discuţii cu participarea mediului de afaceri, dar şi a reprezentanţilor instituţiilor de resort pentru a fi siguri că vocea businessului este auzită. Sperăm că, la final, în baza recomandărilor propuse de membrii asociaţiilor de business din cadrul ANB, vor fi înlăturate barierele administrative şi vor fi create condiţii favorabile de desfăşurare a businessului în Moldova”, a precizat Tatiana Lariuşin, Senior Expert IDIS „Viitorul”, coordonator al ANB.
Scopul acestui proiect, înaintat în Parlament, este îmbunătăţirea condiţiilor de activitate a subiecţilor impozabili cu TVA, cât şi perfecţionarea administrării fiscale ce ţine de Registrul general electronic al facturilor fiscale.
Din cauza restricţiilor de ordin administrativ din Codul Fiscal, agenţii economici au dreptul de a trece în cont suma TVA achitată doar după înregistrarea facturii fiscale de către furnizor. Dacă, din anumite motive, furnizorul nu înregistrează factura fiscală în Registrul respectiv, cumpărătorul este lipsit de dreptul de a trece în cont suma TVA achitată, iar furnizorul este amendat cu 3600 lei. Deseori, povara financiară pe care o suportă cumpărătorii datorită iresponsabilităţii furnizorilor este mai mare decât cea suportată de furnizor, deoarece în multe cazuri sumele trecerii în cont a TVA de către cumpărător depăşesc mărimea sancţiunii stabilite pentru furnizor. Prin acest proiect de lege, se doreşte remedierea situaţiei respective, prin permiterea trecerii în cont de către cumpărător a sumei TVA achitate, chiar şi dacă furnizorul nu înregistrează, sau înregistrează cu întârziere factura fiscală în Registrul electronic.
Deşi adoptarea acestui proiect de lege va redresa, în parte, unele probleme cu care se confruntă agenţii economici, în esenţă, nu se va schimba situaţia creată odată cu instituirea „Registrului general electronic al facturilor fiscale”. În acest sens, echipa ANB vine cu următoarele recomandări:
„Stabilirea termenului de 5 zile pentru înregistrarea facturilor fiscale pune în impas mediul de afaceri, care din motive obiective şi din specificul domeniilor de activitate, nu pot realiza aceste cerinţe legale (cum ar fi agenţii transportatori care efectuează transporturi internaţionale), deoarece facturile fiscale şi alte documente relevante sunt eliberate într-un termen mai mare, în dependenţă de legislaţia ţărilor unde a avut loc transportarea şi de alte circumstanţe obiective”, a explicat Expertul juridic al IDIS, Viorel Pârvan.
Spre exemplu, agenţii transportatori care efectuează transporturi internaţionale combinate, utilizând diferite moduri de transport (terestru, naval, feroviar, aerian), nu au posibilitatea de a respecta termenul de 5 zile, deoarece facturile fiscale şi alte documente relevante sunt eliberate într-un termen mai mare, în dependenţă de legislaţia ţărilor unde a avut loc transportarea şi de alte circumstanţe obiective. Totodată, pentru nerespectarea termenului de înregistrare a facturilor fiscale, agenţii economici pot achita o amendă de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată la timp. Plus la aceasta, datorită acestor sancţiuni, agenţii economici riscă cu întreaga sumă TVA trecută în cont pentru fiecare factură fiscală.
Reieşind din acestea, se recomandă, cel puţin, majorarea termenului pentru înregistrarea facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale (ca opţiune – 2 luni de zile).
O altă problemă o reprezintă pragurile de înregistrare a facturilor fiscale, care la fel împovărează businessul cu eforturi administrative suplimentare. Pentru multe domenii de activitate sumele de 10000 lei şi chiar 50000 lei nu sunt relevante, întrucât livrările impozabile depăşesc aceste sume.
În acest context, se recomandă eliminarea pragurilor de 10000 lei şi 50000 lei.
Prezent la eveniment, viceministrul economiei, Dumitru Godoroja a precizat că pentru un rezultat eficient „este necesară revizuirea Codului Fiscal şi a celui Vamal, iar Ministerul Finanţelor, de asemenea, ar trebui să intervină”.
Eugen Daţco, Preşedintele Uniunii Transportatorilor şi Drumarilor a precizat că “sunt multe articole în Codul Fiscal care în loc să susţină dezvoltarea businessului, fac exact invers, ducând la distrugerea sa. Atâta timp cât businessul va fi pe locul doi, acesta nu se va dezvolta. Noi nu suntem infractori şi nu iubim această ţară mai puţin decât voi, de aceea, haideţi să lucrăm împreună. “
O altă nemulţumire din partea mediului de afaceri a venit în contextul în care agentul economic este obligat să verifice contribuabilul dacă are factura înregistrată. “Eu, în calitate de cumpărător de bună credinţă nu trebuie să fiu obligat să fac aceste verificări. Aceasta este responsabilitatea statului. O problemă sunt regiunile. Nu avem infrastructură şi nici tehnic nu suntem pregătiţi pentru astfel de modificări”, a mai precizat Daţco.
Reprezentanţii mediului de afaceri au solicitat ca recomandările lor să fie introduse în proiect până acesta nu a fost votat în a doua lectură.
Cât priveşte noul Program de Guvernare, mediul de afaceri a venit cu recomandări pentru politicile din mai multe domenii, precum: Politica bugetar-fiscală şi gestionarea finanţelor publice; Politici agro-industriale; Infrastructură şi transport; Infrastructura calităţii, securitatea industrială şi protecţia consumatorilor; Tehnologia informaţiei şi comunicaţii. Propunerile respective au în vedere măsuri pentru fortificarea instituţiilor statului şi îmbunătăţirea climatului de afaceri.
În acest context, ANB va monitoriza modul de implementare al priorităţilor Programului de guvernare, pentru a se asigura de buna transpunere în viaţă a priorităţilor mediului de afaceri, care s-au regăsit în el, şi pentru a interveni cu propuneri de ajustare în cadrul dialogului-public privat.
Cristina MIRON
