Creşterea economică de 8,4% în primul trimestru al anului curent a fost surprinzătoare, deşi prognozele Guvernului se cifrau la 5%. Consumul casnic a rămas a fi principalul factor care a generat majorarea importului şi a contribuit negativ la evoluţia PIB-ului, se arată în studiul recent al „Realităţii economice”, publicat de Expert-Grup.
Autorii studiului susţin că consumul casnic a fost alimentat de volumul mai mare al remitenţelor, iar în consecinţă au crescut cu 17,9% impozitele nete pe bunuri, reducând cota valorii adăugate brute. Sectorul real a dat şi el semne de revigorare, însă pentru investitorii străini ţara noastră a rămas neatractivă. Totuşi, companiile autohtone, convinse de stabilitatea cererii de pe piaţă, au decis să-şi extindă activitatea şi să investească în echipament. Investiţiile în sectorul privat şi cel mixt au contribuit cel mai mult la creşterea înregistrată – 90%, acestea fiind finanţate din mijloacele proprii ale agenţilorr economici şi populaţiei. Formarea brută a capitalului fix în perioada respectivă a crescut cu aproximativ 32%.
„Fără îndoială, modelul economic vechi este singura soluţie pe termen scurt şi mediu pentru Moldova. Rolul Guvrnului constă în a profita de avantajul fluxului de remitenţe şi de a îmbunătăţi mediul de afaceri, promovând instituţiile, întrucât încrederea şi confortul exagerat nu pot servi drept strategie durabilă pe termen lung”, este de părere Ana Popa, consultant Expert-Grup.
Producţia industrială a înregistrat o creştere de 8,5% faţă de anul 2010 şi a marcat revenirea la dinamica de până la criză. Această evoluţie a fost generată de creşterea producţiei exploatării miniere şi a celei în carieră, cât şi industriei prelucrătoare. Echipamentele medicale, metalurgia şi utilajele sunt sectoarele industriei prelucrătoare care s-au remarcat printr-o dinamică bună. Experţii susţin că generarea şi distribuirea energiei electrice şi termice au contrabalansat uşor această performanţă, scăderea fiind de aproape 4%. Rezultatele slabe ale acestui sector se explică, în special, prin gradul înalt de depreciere fizică a utilajului. Într-o perspectivă îndelungată, privatizarea întreprinderilor de distribuire a energiei vor reanima sectorul energetic.
Adrian Lupuşor, unul din autorii studiului, susţine că creşterea din aprilie cu 1,1 puncte procentuale a cheltuielilor bugetare în raport cu cea a veniturilor ar putea anunţa formarea unei noi tendinţe. „De fapt, curba descrisă de rata creşterii veniturilor a fost în continuă scădere începând cu ianuarie 2011. Până acum nivelul înalt al accizelor nu a asigurat o accelerare de creştere a veniturilor”, a spus el. Distribuţia veniturilor înregistrate pe parcursul primelor patru luni arată că atât suma TVA, cât şi cea a accizelor a crescut cu 19% şi, respectiv, cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cea mai surprinzătoare creştere, totuşi, se remarcă la comerţul extern, depăşind valorile înregistrate în cea mai activă perioadă de până la criză, anul 2008. Astfel, rata analizată de creştere a exporturilor în primele patru luni ale anului, este de 63%, iar cea a importurilor, de aproximativ 44%. Datele de statistică arată că acest ritm de creştere este unul dintre cele mai mari în regiune. „Creşterea comerţului exterior este susţinută de creşterea volumului fizic de bunuri comercializate şi nu de faptul că exporturile moldoveneşti au devenit mai scumpe. La nivel intern, creşterea se explică prin restabilirea unor sectoare tradiţionale, tatonarea altor pieţe decât cele ale UE şi CSI. Cel mai elocvent exemplu ar fi Turcia. De asemenea, au început să se dezvolte rapid unele sectoare, cum ar fi cel al maşinilor şi echipamentelor pentru transport”, susţine Adrian Lupuşor.
Însă tot Lupuşor îi atenţionează pe experţii în comerţ să nu fie exagerat de optimişti. „Chiar dacă s-a înregistrat această creştere robustă a exporturilor, deficitul comercial este profund negativ, iar situaţia este mai rea decât anul trecut. Totodată, „oazele de lumină”, adică sectorul maşinilor, nu sunt suficient de solide pentru a scoate comerţul exterior din zona negativă sau a ne permite să constatăm o nouă paradigmă comercială, deoarece creşterea în Moldova continuă să fie determinată de consumul intern”, susţine analistul economic.
Lilia Platon
