După creşterea spectaculoasă din anul trecut, companiile de leasing sunt mai puţin optimiste şi susţin că anul acesta rezultatele ar fi mult mai mici, însă ele ar reflecta, de fapt, situaţia reală a industriei.
Mijloacele fixe acordate de societăţile de leasing s-au ridicat, în 2013, la peste un miliard de lei, iar creşterea anunţată a fost în jur de 41%. Cei mai mari jucători de pe piaţă au reacţionat imediat ce Biroul Naţional de Statistică (BNS) a făcut publice datele, precizând că creşterea reală ar fi fost cu mult mai mică. Ei au argumentat că cifra a fost, în mare parte, influenţată nu de valoarea finanţărilor, ci de evoluţia valutelor de referinţă, dolar şi euro, valute care sunt utilizate în multe cazuri pentru calcularea valorii bunurilor transmise în leasing şi, respectiv, a plăţilor aferente acestora.
“Într-adevăr, s-a afişat o creştere de 41% pentru anul trecut, fiind datorată, preponderent, finanţării mijloacelor de transport. În nouă luni ale anului 2014, creşterea pe acest segment a fost de doar 1,4%. Pentru comparaţie, anul trecut în aceeaşi perioadă piaţa autovehiculelor a avut o creştere de 18%. Să nu uităm un detaliu important – evoluţia cursului valutar, deoarece majoritatea companiilor din Moldova au creditori care le finanţează în valută străină. Adică creşterea cursului a influenţat artificial creşterea pieţei de leasing în 2013”, opinează directorul Total Leasing&Finance, Angela Gladei. Anul trecut devalorizarea leului moldovenesc a atins 14% şi acest lucru s-a reflectat asupra cifrei de creştere a sectorului de leasing, care a fost mai mare.
Pe de altă parte, Victor Sula, preşedintele MAIB-Leasing spune că piaţa de leasing din Moldova este una mică şi concentrată, de aceea creşterea oficială care este prezentată de BNS nu trebuie să bucure mult. Mult mai relevantă, spune el, ar fi comparaţia cu pieţele din regiune. “În primul rând, există diferenţa de mărime a pieţei. Deoarece suntem o piaţă mult mai mică, interesul unor investitori serioşi de peste hotare să vină şi să dezvolte leasing-ul aici este mult mai scăzut. Mai ales că nu poţi avea profiturile pe care le obţine, spre exemplu, România, unde există companii controlate de investitori foarte serioşi, care au dezvoltat structuri teritoriale şi companii ca mărime de zece ori mai mari decât există pe piaţa din Republica Moldova. La noi cele mai mari companii au active în valoare de 20 mil. euro, ceea ce este infim. Iată de ce, cheltuielile noastre sunt mai considerabile şi avem nevoie de o marjă mai mare ca să fim competitivi în regiune”, susţine Victor Sula. Amintim că anul trecut, MAIB-Leasing a raportat cele mai mari vânzări din istoria societăţii şi portofoliul de leasing a atins un nou record. Potrivit preşedintelui, vânzările MAIB-Leasing au crescut în 2013 cu 16%, faţă de anul precedent, şi au atins valoarea de 220 mil. lei, iar portofoliul de finanţări s-a mărit cu 14%, ajungând la 390 mil. lei. Compania a fost activă, îndeosebi, pe segmentul de finanţare a procurărilor de automobile, imobile şi utilaje. Aproximativ 75% din totalul de vânzări înregistrate anul trecut reprezintă procurările de automobile în leasing.
“Volumul finanţărilor acordate de companiile de pe piaţa de leasing sunt, în mare măsură, condiţionate de capacitatea lor financiară. Să nu uităm că, spre deosebire de bănci care atrag depuneri de la populaţie, companiile de leasing finanţează din mijloacele proprii sau din împrumuturile atrase. Evident că şi capacităţile lor sunt diferite. În plus, companiile respective nu au scopul de a acapara integral anumite segmente ale pieţei – e bine ştiut că există diferite tipuri de servicii similare care pot acoperi absolut toate necesităţile clienţilor”, susţine Natan Garştea, preşedintele Asociaţiei Companiilor de leasing din Moldova.
În general, leasingul este perceput în Moldova ca un instrument financiar destul de scump, în comparaţie cu ofertele băncilor comerciale sau ale companiilor de microfinanţare. Angela Gladei, însă, combate această idee şi aduce drept argument faptul că sunt industrii diferite, cu clientelă-ţintă diferită. “Da, e adevărat. Diferă costurile pentru finanţări, fiindcă ele sunt diferite şi marja aplicabilă unui credit în valută în cazul companiei mele, care este finanţată de companii financiare internaţionale, este mult mai mică. Acest lucru se întâmplă din cauza că se face referire la LIBOR sau EURO LIBOR. În cazul finanţării în lei, mă împrumut cu precădere pe piaţa locală, de la bănci, dar baza de calcul este costul atragerii resurselor. Peste marja băncii se suprapune marja companiei de leasing, ceea ce se reflectă în costul finanţării leasingului”, explică directorul Total Leasing&Finance. Ea mai spune că o finanţare din exterior presupune riscul finanţării de ţară şi riscul industriei unde se plasează banii. “Deoarece această industrie nu este nici reglementată, nici nu are o statistică, toţi privesc industria de leasing ca una destul de riscantă. Din momentul în care compania mea contractează un credit, marja cu care vom opera va fi mai mare, iar costul final pentru client include în sine toate aceste aspecte. Consider că piaţa de leasing trebuie reglementată neprudenţial, etic – adică este necesar de a stabili reguli clare de intrare pe piaţă şi de identificare a profilului unui manager, ca să nu mai existe practici abuzive care strică imaginea de ansamblu a industriei din Moldova”, punctează Angela Gladei.
Experţii în economie sunt de părere că, în perspectivă medie, este puţin probabil să ne aşteptăm la modificări structurale semnificative ale produselor de leasing acordate, întrucât segmentul de maşini şi utilaje este acoperit mult mai bine şi mai competitiv de către bănci prin intermediul creditelor investiţionale, iar segmentul de autoturisme mai poate rămâne un centru de profit pentru companiile de leasing.
Dmitri Colev, directorul Finance Leasing Company, susţine că în nouă luni ale anului curent, portofoliul companiei s-a cifrat la 145 mil. lei, fiind în creştere de 1,7 ori faţă de perioada similară a anului trecut. Doar vânzările în leasing au constituit aproximativ 75 mil. lei, cu un profit de 5,3 mil. lei. Menţionăm că Finance Leasing Company este un jucător relativ nou pe piaţa autohtonă de leasing. Potrivit datelor BNS, în 2013 această companie s-a plasat pe locul întâi după valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing. Dmitri Colev este de părere că în 2014, piaţa de leasing ar înregistra o creştere de aproximativ 15%. “În linii generale, deprecierea monedei naţionale faţă de dolar şi euro are o influenţă negativă, dar nu una critică asupra activităţii companiilor de leasing”, spune Dmitri Colev.
“Este puţin probabil că anul acesta va fi atinsă cifra din anul trecut, mai ales că şi anul trecut nu s-a produs nimic spectaculos. Luând în considerare deprecierea de 14% a leului, obţinem o creştere reală de 10%. Anul acesta, dacă va avea loc o creştere de maxim 5% o să fie bine. La compania noastră au crescut vânzările utilajului agricol, dar, oricum, finanţarea autoturismelor rămâne a fi un indicator important. Cred că avem mai mult un declin, decât o creştere”, spune Victor Sula. El accentuează că, la moment, impactul crizei din Ucraina asupra activităţii companiilor de leasing este mult mai dur decât alţi factori. “Am finanţat companii de transport internaţional care au suportat pierderi. În afară de transportatori, există şi cheltuielille agenţilor economici care au business cu parteneri din Rusia. Asta afectează capacitatea de plată a clienţilor noştri şi capacitatea lor de a iniţia proiecte investiţionale. Suntem realişti şi nu putem nega fapul că există anumite tendinţe politice din zonă care afectează. Compania noastră va repeta neapărat rezultatul din anul trecut”, precizează preşedintele MAIB-Leasing.
“Estimând volumul pieţei de leasing pentru finele anului precedent în valoare de 63 mil. euro, ne-am făcut careva prognoze interne şi estimăm o cifră de 69 mil. euro. Dar când vorbim despre piaţa de leasing, trebuie să fim foarte atenţi la cifră, deoarece aceasta reprezintă valoarea bunului finanţat, nu valoarea finanţării. Dacă deducem, în medie, cele 30% care reprezintă aportul clientului, atunci ajungem la alte cifre – cam 42-48%. Asta ar fi evoluţia de la un an la altul. Sunt alte aspecte care ar putea contribui la dezvoltarea pieţei de leasing, unul dintre acestea ar fi îmbunătăţirea cadrului legal. Pentru că astăzi nu avem un registru al bunurilor în leasing. Ce facem cu bunurile care nu au număr de înmatriculare? E riscul finanţatorului şi, de regulă, finanţatorii sunt foarte reticenţi în a finanţa astfel de bunuri. Eu am în vedere liniile de producere şi maşinile care nu pot fi înregistrate nicăieri. În acest caz, riscurile sunt de partea finanţatorului şi reticenţa e acolo. Dacă vrem să dezvoltăm sectorul IMM-urilor, atunci neapărat trebuie să operăm modificări la legea privind leasingul”, spune Angela Gladei.
Lilia Platon
