Dezvoltarea regională, atragerea investiţiilor, susţinerea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, eficienţa energetică sunt doar câteva din domeniile fixate în Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2020. Pentru a asigura o sinergie între acţiunile actorilor implicaţi în implementarea acestora, dar şi pentru a informa publicul larg despre rezultatele obţinute, Ministerul Economiei a creat Platforma de Comunicare Interinstituţională, sub egida viceprim-ministrului Valeriu Lazăr. Prima şedinţă a acesteia a avut loc vineri, 26 iulie, în cadrul căreia au fost discutate scopurile Platformei, modalităţile de întrunire a membrilor şi alte aspecte importante.
În cuvântul său de salut, Valeriu Lazăr a ţinut să menţioneze importanţa comunicării şi a coordonării implementării politicilor de dezvoltare economică a ţării la nivel interinstituţional, integrând principalii actori implicaţi în acest proces pe platforma de comunicare lansată.
“Nu creăm structuri administrative noi, ci un sistem de comunicare permanentă, la care să fie conectate toate instituţiile de dezvoltare, inclusiv antreprenorială la nivel central şi local. Ţinta aplicării acestor eforturi este dezvoltarea economică sustenabilă, incluzivă a ţării noastre, de care să beneficieze întreaga societate. Deloc întâmplător, şi în Strategia Naţională de Dezvoltare Moldova 2020 este prevăzută dezvoltarea echilibrată pe întreg teritoriul republicii şi diminuarea disparităţilor la nivel regional. Statul nu doar declară priorităţi, dar şi alocă fonduri pentru implementarea acestora. De aceea, unul din obiectivele inerente ale Platformei este sinergizarea resurselor financiare publice pentru a maximiza impactul lor”, a spus ministrul Economiei.
Platforma integrează principalii actorii implicaţi în procesul de implementare a politicilor de dezvoltare economică echilibrată a ţării şi a fost instituită în vederea asigurării unei sinergii financiare, instituţionale şi informaţionale, prin activităţi consolidate şi coordonate. Platforma întruneşte reprezentanţii instituţiilor şi organizaţiilor la nivel naţional şi regional, ce contribuie la crearea şi valorificarea potenţialului de dezvoltare regională, implicaţi în implementarea proiectelor de dezvoltare economică la nivel local.
“Avem creşteri economice, dar nu ne dezvoltăm. Oamenii pleacă din ţară, iar Strategia 2020 presupune, o creştere economică uniformă şi echilibrată, dar şi o diminuare a disparităţilor. Mai avem o problemă, deşi poate părea bizar, cel mai înalt nivel de sărăcie este înregistrat în centrele raionale. Avem o multitudine de strategii sectoriale, dar pentru asta avem nevoie de trei elemente importante: politici publice; instituţii care să le implementeze şi resurse financiare”, a declarat ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.
Obiectivele Platformei urmăresc asigurarea unei viziuni integrate asupra problemelor de ordin economic cu care se confruntă regiunile ţării şi identificarea soluţiilor sustenabile pentru viitor, precum eficientizarea procesului de orientare a investiţiilor publice pentru proiectele de dezvoltare, implementate pe întreg teritoriul ţării, în vederea excluderii dublărilor ce apar în procesul de realizare a proiectelor. De asemenea, Platforma de comunicare îşi propune să informeze mediul de afaceri, partenerii sociali, societatea civilă, partenerii de dezvoltare despre acţiunile întreprinse şi rezultatele obţinute în procesul de implementare a proiectelor de dezvoltare economică la nivel regional.
“Avem pete albe pe hartă, localităţi unde sunt câte 3-4 instituţii de dezvoltare teritorială şi economică şi avem localităţi fără astfel de instituţii, fapt ce trebuie schimbat pentru a reduce aceste disparităţi. Ne propunem pentru fiecare localitate să avem câte un consultant care să informeze oamenii despre fondurile existente, despre granturile şi proiectele la care pot aplica pentru a-şi lansa sau dezvolta o afacere”, a mai subliniat vicepremierul.
Potrivit Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională (2013-2015), în urma unei analize social-economice efectuate în profil regional se denotă existenţa disparităţilor în nivelul de dezvoltare intra- şi inter-regionale şi formulează aceste constatări ca o problemă în calea dezvoltării Republicii Moldova. Aceste disparităţi sunt condiţionate de: diferenţele de dezvoltare economică a regiunilor, lipsa unei planificări integrate şi participatorii, capacităţi instituţionale insuficiente, resurse financiare limitate la nivel local şi central, experienţa insuficientă în implementarea proiectelor regionale şi parteneriatelor intercomunitare.
O altă problemă enunţată de reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie este lipsa forţei de muncă pe piaţa R. Moldova.
În acest context, Marin Ciobanu, Administratorul Zonei Economice Libere Bălţi, a venit cu un exemplu concret de soluţionare a problemei în raionul Străşeni, unde a fost creat un centru de instruire tehnică pentru muncitori, pentru o perioadă de 1-5 luni. Tot la Străşeni a fost creată şi o Academie de meserii după model german. Totodată, anual, 10 studenţi ai Universităţii de Stat din Moldova vor pleca la o universitate din Germania pentru un schimb de experienţă.
Marin Ciobanu a propus multiplicarea Platformei la nivel regional, la scară mai mică, de exemplu la Bălţi unde activează mai multe instituţii economice de dezvoltare.
Membrii Platformei se vor întruni în fiecare trimestru pentru şedinţe de lucru. La nivel central, Platforma va avea un Consiliu Coordonator, creat din autorităţi publice centrale, Camere de Comerţ şi industrie, platforme economice de dezvoltare, precum şi de consultanţă economică.
La nivel regional, grupurile de intervenţie ale Platformei vor fi Agenţiile de Dezvoltare Regională, Oficiile teritoriale ale Camerelor de Comerţ şi Industrie, precum şi Platformele Economice de Dezvoltare (parcuri industriale, zone economice libere, incubatoare de afaceri). Acestea vor identifica şi analiza problemele specifice regiunilor şi vor prezenta informaţiile Consiliului de Coordonare.
În cadrul Platformei vor fi utilizate o serie de Strategii: Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020”, Foaia de parcurs privind ameliorarea competitivităţii RM, Strategia Naţională de Dezvoltare Regională, Strategia reformei regulatorii, Strategia de Dezvoltare a IMM, Strategia Inovaţională a RM, conceptul dezvoltării clusteriale a industriei RM, Strategiile privind dezvoltarea durabilă a complexului agroindustrial, a transportului, a infrastructurii transportului terestru, a comerţului interior, Strategia energetică, dar şi cea de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor.
Parteneri în cadrul Platformei de Comunicare interinstituţională sunt autorităţile publice centrale, gestionari ai fondurilor naţionale de dezvoltare (Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul Mediului, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Agenţia Turismului), Agenţiile de Dezvoltare Regională: Nord, Centru, Sud, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, Instituţiile de consultanţă şi suport în afaceri (Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, cu 9 oficii teritoriale, Camera de Comerţ şi Industrie, cu 10 filiale, Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova), Platforme economice de dezvoltare (Zonele economice libere, Parcurile industriale, Incubatoarele de afaceri), beneficiari (mediul de afaceri, partenerii de dezvoltare, societatea civilă, populaţia în ansamblu).
Cristina MIRON
