Elucidarea corectă a faptelor
Mitul 1: “Semnarea Acordului de Asociere constituie o ameninţare la adresa culturii şi valorilor tradiţionale ale Republicii Moldova”
Fapt: Departe de adevăr. UE şi-a asumat angajamentul de a apăra diversitatea culturii europene, deci nu pledează pentru a schimba cultura unei ţări anume. UE reprezintă o organizaţie care celebrează diversitatea; pentru că moto-ul său este “uniţi în diversitate”. Uniunea Europeană respectă valorile culturale ale Moldovei, iar Acordul de Asociere nu doar le recunoaşte, dar va contribui şi la protejarea acestora. În mod special, Acordul de Asociere, similar Tratatului UE, nu impune nici o schimbare ce ţine de practica religioasă. Convingerile religioase ţin de sfera privatului şi nu pot constitui un subiect în care statul ar putea interveni; fiecare cetăţean, reieşind din propria voinţă, este liber să practice religia pe care şi-o alege. Uniunea Europeană respectă diversitatea religioasă şi promovează toleranţa şi dialogul reciproc dintre religii.
Mitul 2: “Acordul de Asociere va forţa Moldova să legalizeze căsătoriile dintre homosexuali”
Fapt: Nu. Legea Familiei nu ţine de competenţa UE. Toate ţările UE îşi dezvoltă propriul cadru legislativ în ceea ce priveşte relaţiile de familie, în baza propriilor valori, tradiţii şi culturi. UE nu cere Moldovei să dezvolte legislaţia pentru a proteja cetăţenii de discriminare. Aceasta este o cerinţă din cadrul Planului de Acţiuni pentru Liberalizarea Regimului de Vize. Ceea ce face legea anti-discriminare este să asigure tratamentul egal al tuturor cetăţenilor, inclusiv al celor ce aparţin minorităţilor. Aceasta protejează drepturile existente ale cetăţenilor, spre exemplu de a se bucura de un loc de muncă unde nu există discriminare.
Mitul 3: “Dacă Acordul de Asociere va fi semnat, autorităţile vor reduce locurile de muncă şi salariile, iar oamenii nu vor mai beneficia de pensii”
Fapt: Agenda de Asociere va crea o multitudine de noi oportunităţi pentru economia Republicii Moldova, care va fi integrată în economia UE (peste o pătrime din totalul comerţului mondial). Studiile economice independente demonstrează că Asocierea are o influenţă pozitivă asupra generării locurilor de muncă şi a salariilor, iar Republica Moldova va recupera decalajul faţă de restul ţărilor lumii în ceea ce priveşte competitivitatea economică.
Agenda de Asociere va apropia Republica Moldova de modelul UE de protecţie socială. Pensiile vor fi garantate şi, treptat, vor creşte în paralel cu îmbunătăţirea standardelor de viaţă. Pensiile din Uniunea Europeană sunt mari (aproximativ 13% din PIB în 2011, comparativ cu 9% în Federaţia Rusă). A fost posibil de realizat acest lucru pentru că economia UE este competitivă, ceea ce permite asigurarea pe termen lung a unor beneficii sociale substanţiale.
Mitul 4: “Acordul de Asociere va tensiona şi mai mult relaţiile dintre Rusia şi Moldova şi ar putea duce la pierderea regiunii Transnistrene”
Fapt: Acordul de Asociere nu are scopul de a poziţiona Moldova împotriva Rusiei; dimpotrivă, scopul acestuia este de a promova stabilitatea şi cooperarea la nivel regional, iar DCFTA va stimula economia Republicii Moldova, generând apariţia mai multor oportunităţi, de pe urma cărora vor beneficia partenerii economici ai Republicii Moldova, inclusiv cei din Federaţia Rusă. Mai mult ca atât, Acordul recunoaşte pe deplin şi consolidează suveranitatea Republicii Moldova şi deschide calea spre participarea avantajoasă a regiunii transnistrene şi a agenţilor economici transnistreni în cadrul DCFTA. De asemenea, Acordul face referinţă la angajamentul Uniunii Europene de a susţine Republica Moldova să suporte costurile legate de reintegrare, atunci când se va ajunge la soluţionarea conflictului transnistrean prin intermediul mecanismelor internaţionale stabilite.
Mitul 5: “Acordul de Asociere va aduce puţine beneficii Republicii Moldova şi va impune doar cerinţe suplimentare”
Fapt: Categoric nu; acordul va aduce foarte multe beneficii tangibile pentru Republica Moldova. Ulterior, Acordul de Asociere va duce la o îmbunătăţire considerabilă a calităţii vieţii cetăţenilor ţării, atât prin consolidarea stabilităţii politice, economice şi instituţionale, cât şi printr-o economie mai puternică şi mai prosperă. Se prognozează o creştere economică de 5,4% anual.
Mitul 6: “UE se află într-o competiţie geopolitică cu Federaţi Rusă”
Fapt: Nu. Această opinie este povestea lansată de propaganda de stat a Rusiei, dar ea nu reflectă realitatea sau intenţiile Uniunii Europene. Întreaga istorie de succes a UE reprezintă căutarea păcii durabile, a stabilităţii politice şi a prosperităţii economice, între toate aceste elemente existând o interconexiune. Nu există îndoială că toţi cetăţenii Republicii Moldova vor avea beneficii considerabile de pe urma unor realizări similare la ei acasă. În 2008, UE a invitat Rusia să se asocieze în calitate de partener strategic la iniţiativa Parteneriatului Estic – ofertă pe care aceasta a respins-o. Ulterior, UE a înlocuit această ofertă cu cea a Parteneriatului pentru Modernizare UE-Rusia. Obiectivul Parteneriatului Estic este de a consolida stabilitatea politică şi de a fortifica economiile vecinilor imediaţi ai UE, cu scopul de a asigura pacea durabilă şi stabilitatea pe continentul european. Anterior anexării militare a Crimeii, fapt ce constituie o ameninţare directă la adresa acestui obiectiv, Rusia proclama securitatea europeană drept unul din obiectivele sale majore.
Mitul 7: “Acordul de Asociere va duce la pierderea suveranităţii Republicii Moldova”
Fapt: Acordul de Asociere nu încalcă în nici un fel suveranitatea Republicii Moldova. Dimpotrivă, acesta reiterează angajamentul UE faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi va susţine consolidarea acestora, deoarece DCFTA va stimula economia şi situaţia financiară a Moldovei, de asemenea, va ameliora calitatea guvernanţei economice şi politice şi va fortifica societatea moldovenească. Participarea Republicii Moldova la uniunea vamală va afecta suveranitatea ţării şi va duce la transferarea de către Republica Moldova a politicii sale comerciale unui organism supranaţional extern.
Mitul 8: “Odată cu semnarea Acordului, Republica Moldova va întâmpina dificultăţi economice”
Fapt: Dimpotrivă, de fapt, Republica Moldova va beneficia, ca urmare a noilor oportunităţi de comerţ, de un acces facilitat pe piaţa UE, care este cea mai mare piaţă din lume. Acordul va permite economiei Republicii Moldova să reducă decalajul faţă de UE în ceea ce priveşte competitivitatea şi astfel, treptat, îşi va găsi locul său în economia globală. Aceasta va oferi noi oportunităţi nu doar comerţului dintre UE şi Moldova, dar şi comerţului dintre Moldova şi restul lumii, deoarece normele şi standardele UE sunt recunoscute la nivel mondial. Cele mai sensibile sectoare vor beneficia de pe urma perioadelor lungi de tranziţie pentru a asigura adaptarea armonioasă a economiei moldoveneşti.
Mitul 9: “Beneficiile economice ale DCFTA pentru Moldova sunt nesemnificative, în timp ce costurile reformelor vor fi substanţiale”
Fapt: Cercetările economice independente sugerează că participarea Republicii Moldova la DCFTA va stimula exporturile ţării către UE cu 16%, iar importurile din UE cu 8%. Se preconizează ca DCFTA, în ansamblu, să stimuleze PIB-ul cu 5,4% anual, dacă reformele vor fi realizate. UE va sprijini Republica Moldova şi agenţii economici în elaborarea reformelor şi aplicarea acestora în perioada de tranziţie specificată în Acordul de Asociere. Cifrele menţionate anterior cu privire la creşterea scontată a PIB-ului nu includ creşterea de investiţii, care, cel mai probabil vor spori, datorită deschiderii pieţelor prin DCFTA, ceea ce va face Republica Moldova mai atractivă pentru investitori.
Mitul 10: “Agricultorii din Moldova nu vor putea face faţă introducerii standardelor SPS ale UE şi vor avea de pierdut”
Fapt: Regulile privind producţia de produse alimentare, precum şi creşterea şeptelului vor fi introduse treptat cu scopul de a asigura siguranţa şi calitatea alimentelor destinate consumatorilor şi de a reduce riscurile pentru sănătate. Micii fermieri care nu se implică în comerţ sau alte activităţi comerciale nu trebuie să implementeze reformele. Însă, cei care îşi vând produsele în Republica Moldova sau peste hotare vor avea la dispoziţie o perioadă de tranziţie pentru a se pregăti de creşterea treptată a aşteptărilor în ceea ce priveşte siguranţa şi calitatea agriculturii în sectorul lor. Pentru producătorii de alimente, una din consecinţele DCFTA va fi creşterea veniturilor prin sporirea productivităţii agriculturii.
Mitul 11: “Exportatorii moldoveni nu vor avea oportunităţi pe piaţa UE”
Fapt: Experienţa a demonstrat că producătorii moldoveni sunt capabili să vândă din ce în ce mai mult pe piaţa Uniunii Europene. Acest lucru va fi mai evident atunci când Moldova se va alinia la standardele UE privind siguranţa şi sănătatea pentru a comercializa mai uşor şi mai eficient produsele pe cea mai mare piaţă unică din lume. DCFTA va permite Moldovei să parcurgă acest proces într-un mod organizat şi cu susţinere tehnică şi să ofere producătorilor moldoveni acces liber pe piaţa UE.
Mitul 12: “Dacă Acordul de Asociere va fi semnat, exporturile tradiţionale ale Republicii Moldova către Rusia vor fi întrerupte din cauza adoptării standardelor europene”
Fapt: Standardele UE nu au fost niciodată un obstacol pentru exporturile către Rusia sau alte state, aşa cum a demonstrat în mare măsură experienţa companiilor UE şi a altor producători care aplică normele şi standardele UE. Astfel, nu există nici un motiv obiectiv pentru care standardele UE ar trebuie să cauzeze probleme întreprinderilor moldoveneşti. Acele companii care deja exportă pe piaţa rusească pot continua să facă acest lucru chiar şi după implementarea Acordului de Asociere – cu condiţia că nu sunt impuse restricţii şi interdicţii cu caracter politic.
Mitul 13: “Prin semnarea Acordului de Asociere, Moldova va pierde piaţa CSI”
Fapt: DCFTA este compatibil cu toate celelalte acorduri de liber schimb la care Republica Moldova este parte, deoarece acestea nu solicită ca Moldova să devină membru al unei uniuni vamale care va priva Moldova de suveranitatea de a-şi realiza propria politică comercială. Acest lucru este valabil, în special, în cazul Acordului de Liber Schimb cu ţările CSI. Prin urmare, după semnarea Acordului de Asociere cu UE, Moldova va putea să exporte fără taxe vamale atât în UE, cât şi în CSI. Mai mult ca atât, va intra în vigoare Acordul de Liber Schimb cu Turcia, care în prezent este a treia cea mai importantă piaţă pentru exporturile moldoveneşti. În fine, deoarece standardele UE sunt recunoscute la nivel global, în mod automat se vor deschide şi alte pieţe importante din lume pentru bunurile şi serviciile moldoveneşti.
Mitul 14: “Relaţiile comerciale dintre Moldova şi Rusia riscă să se agraveze ca urmare a semnării DCFTA”
Fapt: Nu este adevărat. Piaţa UE şi a Rusiei diferă una de alta; comerţul cu UE nu are loc în detrimentul comerţului cu Rusia. Legăturile de afaceri devin mai strânse într-un mediu legal stabil şi previzibil, iar diferenţa iese în evidenţă atunci când agenţii economici decid unde să desfăşoare activităţi comerciale. Republica Moldova este un stat membru al CSI, la fel ca şi Rusia şi poate avea relaţii comerciale cu Rusia la fel precum cu orice alt partener. Nu există nici un motiv de a înceta relaţiile comerciale atunci când regulile relevante sunt respectate.
Mitul 15: “Ca urmare a DCFTA, preţurile pentru consumatori vor creşte”
Fapt: DCFTA va face piaţa moldovenească mai deschisă pentru importurile din UE. Acesta va conferi mai multă competitivitate, ceea ce în mod normal va duce la scăderea preţurilor pentru consumatori. Conform unor cercetări independente, preţurile de consum vor scădea cu 1,0% pe termen scurt şi, respectiv, 1,3% pe termen lung.
Mitul 16: “Moldova va fi invadată de bunurile UE după semnarea DCFTA”
Fapt: Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, piaţa se va deschide asimetric, în favoarea Moldovei: exportatorii moldoveni vor avea imediat acces deplin la pieţele europene, în timp ce deschiderea pieţei moldoveneşti pentru produsele europene va avea loc progresiv. Datorită perioadelor lungi de tranziţie în ceea ce priveşte produsele şi sectoarele sensibile asupra cărora s-a negociat, piaţa moldovenească va fi deschisă produselor europene doar atunci când producţia proprie va deveni suficient de competitivă.
După materialele Ministerului Economiei
