Liberalizarea pieţei valutare ar putea duce la sporirea activităţii speculative

Banca Naţională a Moldovei (BNM) a propus un proiect de lege spre consultare publică care permite ca operatorii de pe piaţa valutară să modifice cursul de schimb al valutei pe parcursul zilei, iar clienţii vor putea anula operaţiunile de schimb în 30 de minute, potrivit unui proiect de lege al BNM propus spre consultare publică. Experţii sunt de părere că liberalizarea pieţei valutare este o idee bună şi permite o mai mare corelare cu realităţile pieţei şi nu racordarea la o politică administrativă de fixare a cursului.

“Liberalizarea pieţei valutare s-a oprit în 1996, odată ce au fost scoase restricţiile la achiziţionarea de valută şi a fost necesar atâta timp ca să se ajungă la liberalizare. Pe parcursul acestei perioade, piaţa valutară – prin transfer, era una interbancară, închisă. Accesul mai mare la această piaţă este unul determinant, dar cât priveşte operatorii din piaţă, cred că va avea loc o creştere a activităţii speculative, ceea ce ar putea crea turbulenţe şi de aceea BNM trebuie să fie pregătită pentru a face faţă unor astfel de situaţii”, a declarat Roman Chircă, expert economic.

BNM îşi argumentează decizia prin faptul că astfel va spori concurenţa pe piaţa operaţiunilor de schimb valutar în numerar.

“Liberalizarea pieţei valutare va permite ieşirea din anumite înţelegeri dintre operatori, în cazul dacă acestea există, şi o reacţie mai bună la ceea ce se întâmplă pe piaţă. Practic noi trecem de la un ciclu de o zi de fixare a cursului, la mai multe cicluri, ceea ce este un progres. Iar viteza caselor de schimb va fi, dacă nu instantanee, cel puţin de câteva ori pe zi. Şi ca să aştepţi o nouă fluctuaţie nu va trebui să aştepţi ziua de mâine”, a mai spus Chircă.

Totodată, expertul e de părere că liberalizarea pieţei valutare nu va genera majorarea numărului operatorilor pe piaţa valutară în condiţiile în care casele de schimb operează cu numerar. Altfel ar fi dacă ar fi liberalizată şi piaţa valutară interbancară, care ar reflecta situaţia reală a pieţei – ar fi un pas important. “Liberalizarea pieţei valutare nu cred că va afecta cumva speculanţii de valută, deoarece volumul pieţei în numerar are o pondere mică faţă de tranzacţiile interbancare, care au loc”, a subliniat Roman Chircă.

Ion Tornea, expert economic IDIS Viitorul, a explicat: “Simplificarea regulilor pieţei valutare înseamnă o piaţă deschisă şi din punctul meu e un pas pozitiv. În oricare domeniu noi avem probleme la cele reglementate strict. De exemplu sunt probleme la preţurile reglementate, în timp ce la cele care nu sunt liberalizate e mai uşor. La fel şi în piaţa valutară. Dar în general, modificarea cursului valutar de câteva ori pe zi este un moment pozitiv, deoarece operatorii de pe piaţă nu vor mai trebui să menţină acelaşi curs când există fluctuaţii pe piaţă”.

“O piaţă valutară cu reguli mai lejere înseamnă eliminarea monopolului de pe piaţă. Iar în prezent, dacă există anumite înţelegeri între operatorii din piaţă, liberalizarea ar permite intrarea mai multor operatori pe această piaţă şi diversificarea acesteia. Ca şi orice liberalizare, aceasta implică şi anumite riscuri, adică pătrunderea pe piaţă a unor operatori mai puţin cinstiţi. Însă acest lucru poate fi evitat dacă norma va fi implementată corect şi dacă va fi însoţită de mecanisme eficiente de control. Deşi înainte de 2000 a fost o tentativă de liberalizare a pieţei valutare nu ştiu de ce s-a renunţat la aceasta. Cert este că statul s-a implicat ulterior în mai multe domenii ale economiei şi practic erau reglementate toate domeniile”, a conchis expertul.

Potrivit proiectului de lege propus de BNM, se anulează obligativitatea băncilor licenţiate de a asigura la începutul şi în timpul programului de lucru suma de 100 000 de lei pentru fiecare punct de schimb valutar. Iar pentru casele de schimb valutar a fost anulată cerinţa de asigurare la începutul şi în timpul programului de lucru a sumei minime echivalente de 400 000 lei pentru efectuarea operaţiunilor cu persoane fizice, fiind păstrată cerinţa de menţinere a mijloacelor băneşti circulante, formate din aporturile băneşti în capitalul social, în sumă de 500 000 lei, inclusiv pentru fiecare filială.

De asemenea, proiectul de lege instituie dreptul BNM de a stabili frecvenţa de modificare de către unităţile de schimb valutar a cursurilor de cumpărare şi vânzare în decursul programului de lucru al acestora. Concomitent, în contextul protecţiei drepturilor consumatorilor, proiectul de lege stabileşte cerinţa informării de către USV a persoanelor fizice despre aplicarea cursurilor valutare noi (prin afişarea informaţiei respective) până la efectuarea operaţiunii de schimb valutar. În vederea neadmiterii modificării nejustificate a cursurilor valutare, se stabileşte obligativitatea USV de a elabora, dispune şi implementa proceduri interne care vor reglementa modalitatea de modificare în decursul programului de lucru a cursurilor valutare (principiile /motivele de modificare a cursului valutar etc.). De asemenea, în vederea excluderii eventualelor fraude la stabilirea şi aplicarea cursurilor de schimb valutar la anumite valute străine (cel mai frecvent tranzacţionate), proiectul de lege stabileşte obligaţia unităţilor de schimb valutar de a stabili cursurile de cumpărare şi vânzare ale dolarului SUA, euro şi lirei sterline cu două zecimale.

Sancţiuni mai aspre pentru casele de schimb valutar

În vederea ridicării nivelului de eficienţă a sancţiunii sub formă de retragere a licenţei aplicate de BNM, proiectul de lege propus de banca centrală majorează de la 2 luni până la 12 luni perioada în decursul căreia casa de schimb valutar nu va avea dreptul de a depune o nouă cerere de eliberare a licenţei, proiectul de lege stabileşte pierderea pentru o perioadă de 2 ani a dreptului acţionarilor /asociaţilor şi/sau administratorilor casei de schimb valutar de a înfiinţa o casa nouă de schimb valutar, de a achiziţiona participaţiuni noi la capitalul social al oricărei case de schimb valutar, de a conduce activitatea altei case de schimb valutar /filialei acesteia. Proiectul de lege modifică şi termenul de valabilitate a licenţei de la 5 ani la un termen nelimitat, inclusiv în vederea concordării cu termenul nelimitat de valabilitate a licenţelor eliberate altor entităţi din sectorul financiar (bănci, companii de asigurări, asociaţii de economii şi împrumut, societăţi de plată, societăţi de investiţii). Pentru casele de schimb valutar taxa pentru licenţă se majorează până la 12000 lei, ceea ce corespunde mărimii taxelor pentru licenţe, stabilite pentru alte entităţi din sectorul financiar (de exemplu, pentru societăţile de plată – 12000 lei, societăţile de investiţii – 10000 lei, companiile de asigurări – 13000 lei). În cazul reperfectării licenţei, taxa pentru eliberarea copiei autorizate de pe aceasta pentru filiala care deja activează nu se percepe.

Taxa pentru licenţa care se eliberează hotelurilor se majorează până la 6000 lei, luând în considerare faptul că hotelurile efectuează doar operaţiuni de cumpărare a valutei străine.

Rulajul pieţei valutare în numerar s-a comprimat cu aproape 8%

După cum arată datele BNM, rulajul total al tranzacţiilor de cumpărare-vânzare contra lei moldoveneşti a principalelor valute străine efectuate pe piaţa valutară internă în numerar în luna septembrie 2013 a constituit echivalentul a 447.0 mil. dolari SUA, diminuându-se cu 7.8 la sută comparativ cu luna precedentă (echivalentul a 484.7 mil. dolari SUA). În aceeaşi ordine de idei, în luna septembrie 2013 s-au redus atât cumpărările, cât şi vânzările cu 8.9 la sută şi 2.8 la sută, respectiv.

Cumpărările nete ale principalelor valute străine pe piaţa valutară internă în numerar pe parcursul lunii septembrie 2013 s-au diminuat faţă de luna august 2013 cu 32.7 mil. dolari SUA, de la 305.5 mil. dolari SUA până la 272.8 mil. dolari SUA.

În structura rulajului total al tranzacţiilor de cumpărare-vânzare contra lei moldoveneşti a principalelor valute străine efectuate pe piaţa valutară internă în numerar, în septembrie 2013, tranzacţiile în euro au constituit 48.6 la sută, în dolari SUA – 29.3 la sută, în ruble ruseşti – 20.6 la sută, în hrivne ucrainene – 0.8 la sută şi în lei româneşti – 0.7 la sută. Comparativ cu luna precedentă, pe fundalul reducerii ponderii rulajului în euro cu 5.3 p.p., a crescut ponderea rulajului în dolari SUA şi în ruble ruseşti cu 3.4 p.p. şi cu 2.9 p.p., respectiv.

Dolarul are cea mai mare pondere a pieţei valutare prin virament

În luna septembrie 2013, rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament a constituit echivalentul a 1,833.0 mil. dolari SUA, înregistrând o majorare de 10.6 la sută sau cu 175.2 mil. dolari SUA mai mult faţă de luna august 2013 (echivalentul a 1,657.8 mil. dolari SUA).

Ponderea majoritară de 67.9 la sută în luna de referinţă a revenit dolarului SUA, fiind în scădere cu 3.8 p.p. faţă de luna august 2013. Luna septembrie 2013 s-a caracterizat printr-o creştere a tranzacţiilor în euro, reprezentând ca pondere 30.7 la sută din rulajul pieţei valutare, cu 4.3 p.p. mai mult în comparaţie cu luna august 2013 (26.4 la sută). Ponderea rulajului în ruble ruseşti a constituit 1.0 la sută, în descreştere faţă de luna august 2013 cu 0.5 p.p. De menţionat că rulajul pieţei valutare în luna septembrie 2013 a inclus şi tranzacţii în valute ca leul românesc, hrivna ucraineană, rubla belarusă, lira sterlină, francul elveţian, precum şi alte valute străine a căror pondere a constituit circa 0.4 la sută, fiind nesemnificativă în rulajul total al pieţei valutare.

Florin Levănţică

Numarul ziarului: 
Nr.42 (513) din 6 noiembrie 2013