Leul slab „prăbuşeşte” economia

BNM nu se gândeşte să reducă rata de refinanţare

Leul slab creează dificultăţi pentru economia firavă a Republicii Moldova, care abia se înfiripase anul trecut. Anul acesta situaţia este dificilă, potrivit prognozelor, în condiţiile în care se aşteaptă o recesiune şi un val de scumpiri, care a şi început deja.

În urma aşteptărilor inflaţioniste mai mari, BNM a majorat rata de refinanţare la 13,5%, ceea ce înseamnă scumpirea resurselor financiare pentru business şi populaţie. „Politica monetară a început să devină una restrictivă, a fost majorată rata de bază, au crescut rezervele obligatorii. În condiţiile unor aşteptări inflaţioniste mai mari, orice bancă centrală va întreprinde asemenea măsuri. Bineînţeles, există şi costuri care scumpesc creditele”, a declarat viceguvernatorul BNM, Marin Moloşag, la prezentarea studiului Diagnosticul deprecierii leului moldovenesc.
Viceguvernatorul a explicat că reducerea ratei de bază ar însemna stingerea focului cu benzină, în condiţiile presiunilor inflaţioniste şi a presiunii de pe piaţa valutară. „O politică monetară bazată pe rate mici ar însemna că agenţii economici ar crea o presiune suplimentară pe cursul de schimb şi pe inflaţie şi s-ar crea un cerc vicios”.
Potrivit lui Moloşag, în continuare ne putem aştepta la o înrăutăţire a portofoliului de credite în sistemul bancar, anticipând că acest lucru ar putea avea loc mai târziu, la fel cum s-a întâmplat şi pe vremea crizei din 2008 şi 2009. Efectele s-au observat în 2010. „Însă, dacă lucrurile se vor stabiliza, nu vedem o înrăutăţire pronunţată”, a spus viceguvernatorul.
BNM a fost criticată în repetate rânduri că trebuia să recurgă la majorarea ratei de bază încă de la mijlocului anului trecut în urma înrăutăţirii relaţiilor economice cu Federaţia Rusă – principalul partener comercial al Republicii Moldova. „Noi considerăm că politica monetară este una corectă şi, în rezultat, în prezent avem stabilizarea pieţei valutare. Vom vedea în continuare ce se va întâmpla cu tarifele şi cu factorii fundamentali pentru politica monetară. Este vorba despre comerţ, investiţiile străine, remitenţele, precum şi de situaţia din Banca Socială, Unibank şi Banca de Economii. Când vom vedea că riscurile s-au redus, vom recurge la reducerea ratei de bază şi nu este exclus să diminuăm şi rezervele minime obligatorii, iar acest lucru s-ar putea întâmpla nu neapărat atunci când inflaţia se va comprima”, a precizat Moloşag.
Referindu-se la deprecierea leului, viceguvernatorul a spus că asupra monedei naţionale au influenţat comerţul şi remitenţele, dar mai sunt şi investiţiile directe şi creditele private. Conform datelor preliminare, în anul 2014 împrumuturile sectorului privat s-au redus cu 300 mil. dolari SUA (-165%) faţă de 2013. Investiţii­le străine directe au scăzut cu 29%, adică cu 69 mil. dolari SUA.
„Este vorba şi de factorul psihologic care se referă la situaţia din regiune. Comportamentul populaţiei şi a agenţilor economici, în trimestrul IV al anului trecut, a dus la transferarea conturilor în dolari, producându-se o dolarizare”, a mai spus Moloşag, care a adăugat că Banca Socială, Unibank şi BEM au avut un impact redus asupra pieţei valutare. „BNM, introducând administrare specială, a limitat băncile de sistem pentru a nu influenţa piaţa valutară. Banca naţională a acordat creditul de urgenţă pentru a-şi ridica depunerile. A fost introdus moratoriul”.
Potrivit oficialului, în luna noiembrie activitatea acestor trei bănci a fost puternic distorsionată. Încă nu există o claritate definitivă a activităţii acestor bănci. Multe dintre acele tranzacţii au fost nişte „artificii contabile” între agenţii economici şi băncile aceluiaşi grup. Creditele mici au fost transferate la BEM, apoi la Banca Socială, după care au fost transferate în Marea Britanie. Operaţiunile care au avut loc, au avut un impact redus. Există probleme în cadrul a trei bănci, însă situaţia la celelalte bănci e bună. Licenţa este retrasă atunci când capitalul reprezintă o treime din total. Ne putem aştepta la o înrăutăţire a portofoliului. În prezent, rata creditelor neperformante este de aproximativ 13%. Punctul maxim a fost în 2010, când rata creditelor neperformante a urcat la 17%. Criza din 2008 şi 2009 s-a reflectat abia în 2010. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi de data aceasta. Deprecierea nominală nu poate fi considerată drept un impact asupra calităţii portofoliului.
Alexandru Fala de la Expert Grup consideră, în studiul Diagnosticul deprecierii leului moldovenesc, că perturbarea pieţei valutare reprezintă doar o faţetă a adevăratelor riscuri care s-ar putea realiza într-un viitor nu prea îndepărtat. Sunt câţiva determinanţi majori ce periclitează creşterea economică: recesiunea din regiune şi scăderea influxului de valută. Evoluţiile economice nefaste din Rusia şi Ucraina reprezintă un factor destabilizator pentru economia naţională. În 2014 Ucraina a cunoscut o recesiune de 7,5%, iar pentru 2015 se anticipează un declin de 5%. Dinamica economică anemică a Ucrainei va determina reducerea exporturilor moldoveneşti către acest stat. Problemele economice cu care se va confrunta Rusia vor avea un efect mai complex asupra Republicii Moldova. Acest fapt este cauzat de puternica dependenţă a economiei naţionale faţă de Rusia. O componentă a acestei relaţii se referă la veniturile remise în Republica Moldova de către migranţii ce lucrează în Rusia. Astfel, remitenţele provenite din Federaţia Rusă au o pondere de peste 60% în totalul veniturilor remise. În acest context, dificultăţile economice ale Rusiei vor afecta veniturile migranţilor moldoveni şi, implicit, vor diminua remiterile transferate. Sunt două dimensiuni prin care evoluţiile economice din Rusia vor afecta Republica Moldova.
„În primul rând, deprecierea rublei ruseşti determină „sărăcirea” migranţilor moldoveni care lucrează în Rusia. Astfel, cu aceeaşi sumă de ruble pot fi procuraţi mai puţini dolari. Totodată, deprecierea rublei va cauza majorarea preţurilor, fapt ce va scumpi nivelul de trai din Rusia. În acest fel, cheltuielile migranţilor se vor mări, iar componenta veniturilor destinată transmiterii în Republica Moldova se va reduce. Cel mai probabil, nivelul cursului rublei va rămâne în continuare depreciat, fapt ce va face costisitoare remiterea veniturilor în Republica Moldova. Pe de altă parte, din cauza reducerii preţurilor la petrol, Rusia ar putea cunoaşte o recesiune de 4,8% în 2015”, a explicat Fala.
Declinul economic va cauza contractarea pieţei muncii şi reducerea veniturilor populaţiei, iar migranţii moldoveni vor fi afectaţi de aceste evoluţii. Această circumstanţă, la fel, ar trebui să contribuie la reducerea veniturilor remise din Rusia. În cazul exportului către Federaţia Rusă se atestă o situaţie specifică. Peste 60% din produsele exportate pe această piaţă sunt reexportate. Criza din Rusia va determina reducerea reexportului, însă, concomitent, se vor reduce şi importurile de mărfuri în Republica Moldova, care, ulterior, sunt exportate pe piaţa rusă, iar, în acest context, efectul asupra PIB-ului va fi minimal. Pe de altă parte, Federaţia Rusă, deja, a introdus restricţii pentru importul mărfurilor originare din Republica Moldova. Astfel, criza din Rusia va afecta exportul, însă efectul asupra comerţului va fi unul limitat.
Fala afirmă că alte influxuri valutare, la fel, vor avea o evoluţie modestă. În UE creşterea va fi destul de mică şi va varia între 1,8-1,9% în 2015, fapt ce ar putea determina o anumită sporire a livrărilor produselor moldoveneşti pe această piaţă. Deşi exportul spre UE şi alte ţări ar putea creşte, această majorare va avea un efect compensator şi nu va depăşi pierderile generate de reducerea exporturilor spre CSI. Anticipăm că exportul de mărfuri şi servicii se va diminua cu 0,5%. Din cauza perpetuării unui mediu de afaceri neprietenos, influxul de ISD nu va spori semnificativ.
Ieftinirea leului moldovenesc faţă de alte valute va fi o altă evoluţie care va caracteriza economia în viitorul apropiat, iar această dinamică va fi cauzată de reducerea influxului de valută. Scăderea exportului şi a veniturilor din remiteri, precum şi evoluţia anemică a ISD, vor determina micşorarea ofertei de valută şi vor cauza ieftinirea MDL faţă de alte valute. Tendinţa de depreciere a monedei naţionale va dura atât timp, cât importul, care reprezintă principala sursă de ieşire a valutei din ţară, se va ajusta la noul nivel al intrărilor de valută. Cel mai probabil, ajustarea economiei la noul influx de valută va dura 1-2 trimestre, iar în 2015 depreciere nominală a monedei naţionale faţă de USD ar putea să constituie 30% faţă de anul 2014.
În prezent, Republica Moldova are un sector bancar care a fost istovit de numeroasele raiduri corporative şi tranzacţii dubioase. Calitatea portofoliului de credite a degradat. În decembrie 2014, suma reducerilor calculate pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale a constituit aproximativ 6 miliarde de lei şi a fost în creştere cu 14,3% faţă de anul precedent. În prezent, trei bănci: Unibank, Banca de Economii şi Banca Socială, se află sub administrare specială, iar situaţia la aceste instituţii financiare este critică. În acelaşi timp, la alte două bănci mari suficienţa capitalului ponderat la risc este la limită, fiind aproape de 16% – nivel reglementat de BNM, care reprezintă pragul minim accesibil pentru acest indicator. În contextul unor nivele reduse ale suficienţei capitalului, degradarea portofoliului de credite ar putea genera decapitalizarea mai multor bănci.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.10 (580) din 18 martie 2015