Dobânzile înalte şi lipsa gajului sunt piedicile cele mai frecvente în obţinerea unui credit bancar pentru întreprinderile mici şi mijlocii din R.Moldova. Chiar dacă volumul creditelor acordate a crescut în ultimul timp, doar 31% din acesta se referă la sectorul respectiv. În asemenea condiţii, ofertele financiare ale organizaţiilor de credit nebancare devin o alternativă. Leasingul ar fi unul din instrumentele accesibile IMM-urilor.
Experienţa ţărilor occidentale arată că leasingul financiar este o adevărată oportunitate de finanţare şi una dintre cele mai bune opţiuni pentru întreprinderile care vor să-şi dezvolte afacerea şi să-şi eficientizeze activitatea prin reducerea costurilor. Mai cu seamă, el reprezintă o tehnică de finanţare pe termen lung pentru societăţile comerciale care au necesitatea de a achiziţiona utilaje şi echipamente, dar nu dispun de o finanţare adecvată. În plus, ar mai fi şi avantajele fiscale, precum achitarea progresivă a TVA-ului pe parcursul perioadei de leasing, amortizarea bunului de către utilizator şi protecţie împotriva efectelor inflaţioniste în cazul contractelor pe termen lung.
Întreprinzătorii autohtoni au intuit, se pare, aceste avantaje şi apelează mai des la un contract de leasing. Astfel, datele companiei MAIB Leasing arată că circa 54% din volumul de vânzări în leasing sunt acoperite de IMM-uri, 62% – la Total Leasing şi 56% – la Raiffeisen Leasing. Totodată, după volumul de credite, companiile mari deţin o pondere de 30% la MAIB Leasing şi 22% la Raiffeisen Leasing.
“Accesăm des creditele bancare, însă utilajul şi automobilele firmei sunt în totalitate procurate pe bază de leasing. Am descoperit această oportunitate acum 10 ani şi mi se pare foarte comodă şi accesibilă, chiar dacă este mai scumpă decât la bancă cu vreo 5%”, spune Eugeniu Cernet, director “Lamaces” SRL. Şi Mariana Rasciug, director “Nadejda Exim” SRL este de părerea că leasingul îi facilitează activitatea. “Este bine că leasingul s-a extins. Îmi aduc aminte că acum câţiva ani, el era accesibil mai mult persoanelor fizice. Îmi convine că câştig în timp, achit mai puţine taxe şi pot negocia unele condiţii”, susţine ea.
Operatorii de pe piaţă susţin că calitatea şi flexibilitatea acestui serviciu financiar îi deosebeşte de băncile comerciale. Sunt însă şi asemănări. Atât la un credit, cât şi la un leasing, contractantul trebuie să aibă un aport propriu, care denotă şi intenţia serioasă a întreprinderii. Şi companiile de leasing şi băncile vor oferi finanţare pe anumite maturităţi în funcţie de obiectul finanţat, activitatea clientului şi situaţia financiară a acestuia.
„Costurile pentru leasing variază de la un client la altul. Câştigă anume acei care vin cu un aport propriu. Dacă clientul deţine 30-40% din valoarea obiectului finanţat şi doreşte un leasing pe un an, putem ajunge la o rată nominală de 10% indexată la euro. Ratele se achită în lei, raportate la cursul oficial al BNM. Mai există şi comisionul unic de debursare. Nu avem comision de mentenanţă, nu avem obligativitatea contractuală de a face anumite rulaje în cont cum e la băncile comerciale”, a spus Angela Gladei, manager general, Total Leasing SA, în cadrul unei mese rotunde privind piaţa resurselor financiare, organizate săptămâna trecută de CEED II USAID.
Cât priveşte gajul, în cazul leasingului nu este necesar. “Obiectul de fapt al leasingului este, în acelaşi timp, şi obiectul garantării tranzacţiei. Gajul presupune timp şi costuri suplimentare: înregistrarea şi taxa notarială, taxe de stat, cadastru. Procedura de acordare a creditului, în cazul dat, poate dura şi câteva luni. Bunul este luat în gaj de către finanţator la un discount în raport cu preţul de pe piaţă, tocmai pentru a acoperi riscurile ulterioare. De exemplu, în cazul bunurilor imobile, gajul poate fi evaluat la o valoare mai mică cu 30-40% decât valoarea acestuia pe piaţă, iar în cazul echipamentelor, utilajelor sau altor bunuri mobile poate ajunge şi la 40-50% din valoarea lor de intrare în vamă pentru un bun nou sau de bilanţ pentru unul deja dat în exploatare”, explică Angela Gladei.
Per ansamblu, companiile de leasing din Moldova oferă o rată anuală care variază între 12,9% şi 14% anual, iar termenul de achitare a leasingului este între trei şi cinci ani. Cel mai mult, leasingul este accesat pentru procurarea mijloacelor de transport, 88% în cazul Total Leasing şi Raiffeisen Leasing. Pe locul doi, se situează achiziţionarea echipamentelor, de la 9% la 12%.
Agricultura ar putea deveni sectorul spre care în următorii ani companiile autohtone de leasing îşi vor orienta potenţialul. MAIB Leasing are deschisă o linie de procurare a echipamentului agricol la o rată anuală de 19% pe un termen de până la 36 luni.
Total Leasing, de asemenea, promovează leasingul pe sectorul agrar. „În aceste proiecte este importantă contribuţia proprie a clientului. Prezenţa contribuţiei proprii demonstrează pregatirea şi dorinţa clientului de a face investiţia. Rata dobânzii depinde de maturitatea pe care se finanţează, profilul de risc şi cifra de afaceri a clientului. În cazul leasingului de tehnică agricolă, clientul nu poate beneficia imediat de subsidii, de aceea recurgem la soluţia finanţării prin credit pentru aceşti clienţi. Cu dealerii de echipamente şi tehnică agricolă, care în acelaşi timp mai şi achiziţionează producţia agricolă de la producători, Total Leasing lucrează în baza cesiunii de creanţă, care se exercită în cazul în care aceşti producători cumpară tehnică agricolă în leasing”, susţine Angela Gladei.
Jucătorii mari de pe piaţă mai au şi o altă ofertă pentru clienţi, lease back-ul sau finanţarea în doi paşi. Lease back nu este altceva decât o formă a contractului de leasing şi presupune vânzarea de către o întreprindere (aceasta devine apoi utilizator) a unor bunuri către o societate de finanţare, fiind urmată de preluarea lor imediată în regim de leasing. Acest tip de operaţiuni este foarte atractiv pentru întreprinderi, din motivul că printr-un astfel de contract pot beneficia de un aport important de lichidităţi ce pot fi utilizate ca investiţii pe termen lung sau drept capital de lucru. Întreprinderea păstrează drepturile de utilizare a acestor bunuri pe toată perioada de leasing.
„Întreprinderile nu apelează atât de des la lease back, în mare parte din cauza că nu cunosc despre el. De aceea suntem în ipostaza de a propune şi explica clienţilor ce înseamnă un lease back. Ratele şi condiţiile sunt identice, nu contează dacă este leasing clasic sau lease back, sau care e obiectul operaţiunii. Pentru noi ca operator de leasing este convenabilă orice formă de lucru cu clienţii”, a menţionat Oleg Golubciug, şef departament MAIB Leasing.
Comparativ cu alte ţări, în Republica Moldova, rata de penetrare a serviciilor de leasing este extrem de redusă, doar 2 oameni dintr-o mie apelează la aceste servicii. Pentru comparaţie, în Lituania aceasta este de 38,9%, în Bulgaria de 30%, în Slovenia de 20% şi în România de 11,1%. Un studiu în domeniu demonstrează că una din două IMM-uri europene a apelat deja la o operaţiune de leasing, închiriere sau descoperire de cont pentru finanţarea afacerilor. Spre exemplu, în Germania, peste 70% din firmele mici şi mijlocii preferă leasingul sau închirierea pentru achiziţionarea maşinilor şi utilajelor.
Lilia Platon
