Industria uşoară ocupă locul doi după cea alimentară la capitolul exporturi şi cu fiecare an, este ramura care generează tot mai multe locuri de muncă în ţară. Din martie curent însă, un proiect naţional vine să încurajeze consumul de produse moldoveneşti anume pe piaţa internă. „Din inimă branduri de Moldova”, iniţiată şi coordonată de proiectul USAID Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Întreprinderilor II (CEED II), este prima campanie de promovare a confecţiilor, accesoriilor şi încălţămintei produse în Republica Moldova.
Campania „Din inimă branduri de Moldova” îşi propune să crească loialitatea şi mândria consumatorilor moldoveni faţă de brandurile locale. În etapa de toamnă a acţiunii participă 15 producători de încălţăminte, îmbrăcăminte şi accesorii, care reprezintă 17 branduri locale, precum Arillu, Bombonici, Cristina, Ionel, Iuvas, Maicom, Miss Vivi, My Revival, Ravetti, Tricon, Vistline şi Zorile. În cadrul proiectului, acestea vor beneficia de asistenţă pentru măsuri de consolidare a mărcilor comerciale proprii, creşterea calităţii colecţiilor şi a potenţialului de marketing.
“Industria uşoară a reuşit să treacă cu succes de prima etapă de dezvoltare, atunci când majoritatea întreprinderilor produceau în lohn. A fost o supapă pentru problemele existente, cu timpul s-a ajuns la un transfer tehnologic care permite întreprinderilor să genereze valoare adăugată a producţiei, creşterea calificării specialiştilor, dar şi a salariilor”, a declarat ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, în cadrul unei conferinţe cu ocazia celei de-a II ediţii a campaniei respective. Ministrul a specificat că această campanie are un impact dublu: economic şi social.
La rândul său, ambasadorul SUA, William Moser a menţionat că produsele moldoveneşti sunt competitive pe plan internaţional, au o calitate foarte înaltă şi un preţ rezonabil. „Dorim să susţinem dezvoltarea industriei de modă, astfel ca cetăţenii să cumpere anume produsele locale”, a mai spus Moser.
În R. Moldova există peste 440 de întreprinderi ce activează în industria uşoară. Doar 20% din produsele fabricate de acestea se vând cu marcă proprie, celelalte, circa 80%, fiind livrate către clienţii din Europa. Articolele de confecţii, îmbrăcăminte şi încălţăminte moldoveneşti sunt apreciate peste hotare, dar rămân să ocupe mai puţin de 15% din garderoba moldovenilor. Industria uşoară este a doua ramură a economiei, cota căreia în exportul total a constituit 17% în 2011 sau 432 mil. dolari. De asemenea, dintre toate sectoarele industriale, industria uşoară are cel mai mare număr de angajaţi, aproape 18% din totalul lucrătorilor în sectorul industrial, iar majoritatea locurilor de muncă sunt oferite în localităţile rurale şi sunt ocupate de către femei tinere. Doar prin intermediul proiectului USAID CEED II, au fost oferite circa 15 mii de locuri de muncă.
„Eu sper că mai devreme sau mai târziu, moldovenii vor înţelege că procurând produsele autohtone, ei procură o calitate mai înaltă la un preţ avantajos. Dacă e să vorbim de brandurile europene care sunt un concurent foarte dur pentru produsele noastre, din ceea ce am văzut eu, feedbackul de la consumatori a fost foarte pozitiv, lumea a aşteptat această campanie, lumea vrea să cunoască brandurile autohtone, ar vrea să aibă în garderobă şi produse europene, şi produse autohtone”, a menţionat Doina Nistor, coordonatorul USAID CEED II.
Participanţii acestei campanii susţin că a venit timpul să se renunţe la producerea în lohn şi să se pună accent pe implementarea mărcilor proprii, care trebuie promovate, la început, pe piaţa locală, apoi pe cea externă. Potrivit directorilor de întreprinderi, producerea în lohn are o dezvoltare încă pentru 5 ani, la nivel de industrie. Ei aduc ca exemplu experienţa unor ţări ca România, Ungaria şi Polonia, ţări care au renunţat la producerea în lohn şi prezintă un avantaj comeptitiv pe pieţele externe de desfacere.
„Noi ne-am cooperat şi ne va fi mai uşor să ieşim pe pieţele internaţionale, deoarece vom avea o diversitate de produse pe care le vom putea livra retailerilor străini. Dar mai întâi trebuie să fim puternici la noi acasă, ca să fim puternici şi peste hotare”, a menţionat Tudor Iacovlenco, directorul fabricii Zorile. El a mai spus că, în acest scop, pe teritoriul fabricii Zorile va fi deschis un magazin pe o suprafaţă de 500 m pătraţi, unde vor comercializa 12 companii participante la proiect.
Tamara Luchian, directoarea fabricii Ionel, susţine: „Proiectul ne-a permis să implementăm şi să dezvoltăm două branduri noi, Giovanni Primo şi Bella Prima, care se deosebesc mult de brandul Ionel. Vine cu un design nou, stofe din import, dar şi cu preţuri ceva mai mari. Deşi ne-am orientat producţia în mare parte spre pieţele externe, în prezent mizăm pe piaţa locală. În doar doi ani vânzările pe intern au crescut cu circa 34% şi am produs în total peste 4000 de articole de îmbrăcăminte în 2011. E un semn că produsele noastre sunt din ce în ce mai apreciate de consumatorul local”, a precizat Tamara Luchian.
Un alt producător de vestimentaţie, compania Mobile se bucură de succes pe piaţa din Rusia, la Moscova existând şi un showroom. Georgeta Mir, directorul acestei întreprinderi, susţine că, deşi produce mai mult pentru export, şi-a creat, totuşi, şi o marcă proprie. „E dificil să cucereşti piaţa europeană, de aceea trebuie să prezinţi o calitate foarte înaltă. Trebuie să ne conformăm regulilor internaţionale”, spune ea.
În opinia Georgetei Mir, următoarea etapă firească în dezvoltarea industriei textile, ar fi Private Label, ceea ce se întâmplă acum în industriile respective din Turcia şi Italia. “Private label se referă la un brand deţinut, nu de un fabricant sau producător, dar de un retailer sau distribuitor care obţine bunurile conform unui contract sub marca pe care o deţine. Se mai numeşte şi marcă privată”, explică Goergeta Mir.
Dacă în mediul de retail occidental există rafturi întregi cu linii de produse private label, în Republica Moldova acest segment de produse abia încearcă să prindă un contur. Există întreprinderi care propun spre cumpărare produse cu marcă proprie sau propun segmentului B2B loturi de produse calitative, dar fără să poarte un nume de brand.
Lilia Platon
