După o perioadă de declin, prin care a trecut întreaga economie naţională, în 2011 sectorul de microfinanţare a dat semne de remediere şi stabilitate financiară. Aproape 79 mii de moldoveni au beneficiat de împrumuturi de la organizaţiile de creditare nebancare, într-o creştere cu 25% faţă de anul 2010.
După o perioadă de declin, prin care a trecut întreaga economie naţională, în 2011 sectorul de microfinanţare a dat semne de remediere şi stabilitate financiară. Aproape 79 mii de moldoveni au beneficiat de împrumuturi de la organizaţiile de creditare nebancare, într-o creştere cu 25% faţă de anul 2010.
Raportul anual al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) arată că în 2011, portofoliul împrumuturilor acordate a constituit 1 695 mil. lei şi s-a majorat cu 18%, iar valoarea totală a activelor cu 3,5%, înregistrând 2 145 mil. lei. Profitul net obţinut de entităţile sectorului este în creştere, de aproape 59%. Această ascensiune se datorează, în mare parte, recuperării masive a împrumuturilor restante, iar drept urmare au fost anulate provizioanele pentru pierderile la împrumuturi constituite în anii precedenţi.
„Apariţia şi dezvoltarea organizaţiilor de creditare nebancară este dictată de necesitatea microfinanţării, îndeosebi a sectorului rural. În contextul în care termenii şi condiţiile acordării împrumuturilor de către băncile comerciale nu sunt acceptabile pentru clienţii mai mici din spaţiul rural, importanţa microfinanţării este tot mai mult recunoscută pentru necesitatea asigurării accesului acestei pături a populaţiei la surse de finanţare. De aceea, sectorul de microfinanţare a reuşit să câştige teren prin împrumuturi mici şi accesibile”, explică Alina Cebotariov, directorul Direcţiei generale plasamente colective şi microfinanţare CNPF. În opinia ei, în anul 2011 s-a înregistrat o evoluţie calitativă a sectorului, iar entităţile au demonstrat o asimilare a provocărilor din timpul crizei, când au avut o activitate mai puţin prudentă şi au acordat împrumuturi negarantate.
Utilizarea eficientă de către organizaţiile de microfinanţare (OMF) a activelor a adus sectorului o rată de rentabilitate a acestora de circa 6,2% sau cu 30,0% mai mult decât în 2010. Dar creşterea rentabilităţii capitalului propriu cu 11,3% este determinată de valoarea pozitivă a acestui indicator în sectorul asociaţiilor de economii şi împrumut (AEÎ).
Şi rata de penetrare a serviciilor de microfinanţare în rândul populaţiei economic active s-a majorat de la 5,1% în 2010, la 6,3% în 2011, un indicator important la nivel naţional, deşi locuitorii din zonele rurale mai rămân a fi potenţialul nevalorificat al pieţei locale. Aproape 79 mii de moldoveni au beneficiat de împrumuturi de la organizaţiile de creditare nebancare, într-o creştere cu 25% faţă de anul precedent.
Spre comparaţie, datele Consiliului Mondial al Uniunilor de Credit (WOCCU) indică o rata medie de 7,5% a penetrării serviciilor de microfinanţare în ţările membre. Astfel, în Europa aceasta este de 3,5%, în America Latină de 5%, în Asia de 2,6% şi 16,6% în insulele Caraibe.
Raportat la produsul intern brut (PIB), portofoliul de împrumuturi al sectorului autohton de microfinanţare deţine o pondere de 2,06% în 2011, într-o creştere nesemnificativă faţă de anul precedent. Potrivit raportului CNPF, ponderea cea mai mare în PIB a fost înregistrată în 2008, când aceasta constituia 3,14%.
În 2011, OMF au acordat împrumuturi în valoare de a 1 440 mil. lei, cu o creştere de aproape 21%. Profitul de pe urma acestora se ridică la 114,6 mil. lei sau cu 34% mai mult decât în 2010. „Chiar dacă numărul acestor organizaţii este doar în creştere deja al şaselea an consecutiv, acesta nu este indicatorul relevant al volumului mare de împrumuturi. Creşterea portofoliului de împrumuturi a fost determinată de dublarea capitalului propriu cu 46%. ”, susţine Alina Cebotariov.
Începând cu 2006 şi până-n prezent, capitalul propriu al OMF a înregistrat o creştere continuă, astfel încât valoarea acestui indicator s-a majoart de aproape 10 ori, ajungând la 960,8 mil. lei în 2011. În viziunea Alinei Cebotariov, această majorare indică o stabilitate financiară nu doar a acestor organizaţii, ci a întregului sector de microfinanţare.
În ceea ce priveşte activele OMF, valoarea maximă sectorială a fost de 2 455 mil. lei în 2008. Pe parcursul următorilor doi ani, au înregistrat o scădere în medie cu 14% odată cu creşterea numărului de organizaţii. La finele anului 2011 activele au reuşit o creştere de numai 3,4% faţă de anul precedent.
Din 48 de OMF care au raportat la CNPF, cele mai multe împrumuturi au fost acordate de Prime Capital, Elat Profit, Credit Rapid, Microinvest şi Corporaţia de Finanţare Rurală. După direcţiile de utilizare, ponderea cea mai mare revine împrumuturilor acordate întreprinderilor micro, mici şi mijlocii pentru dezvoltarea industriei şi comerţului, fiind urmate de cele pentru consum şi pentru procurarea de imobil.
Pe parcursul anului trecut, OMF au aplicat o politică prudentă de gestiune a portofoliului de împrumuturi, asigurându-şi riscurile de nerambursare a împrumuturilor acordate pe măsura creşterii termenului de scadenţă a acestora. Astfel, 58% din împrumuturi sunt acordate pe un termen de la 1 până la 5 ani, dintre care în jur de 74% dispun de garanţii. Alte 37% din împrumuturi se acordă pe un termen mai mic de un an, aproape 42% fiind asigurate cu gaj şi doar 4% constituie împrumuturile pe un termen mai mare de cinci ani, cu un gaj absolut.
În 2011, AEÎ şi-au orientat activitatea spre depunerile atrase în asociaţiile de categoria B, ca urmare a scumpirii finanţelor primite de la cei mai importanţi creditori, precum Agroindbank, Corporaţia de Finanţare Rurală şi Microinvest, sau chiar a sistării acesteia. Numărul depunătorilor de economii a crescut de 12 ori din 2003 şi până-n prezent.
„Gradul de încredere a populaţiei a sporit simţitor, acest lucru este demonstrat prin numărul mare de depuneri la asociaţiile de economii şi împrumut de categoria B. Creşterea depunerilor este un indicator-cheie pentru asociaţii şi le permite o independenţă financiară faţă de creditori, oferind consumatorilor mai multe împrumuturi şi la costuri mai mici”, a menţionat Alina Cebotariov. Ea a precizat că asociaţiile de categoria B, spre deosebire de cele din categoria A, au o arie de activitate extinsă şi, respectiv, posibilităţi mai mari.
La finele lui 2011, capitalul propriu consolidat a constituit 85 mil. lei şi a crescut cu 10 mil. lei. Ponderea de 55,5% din valoarea capitalului propriu revine asociaţiilor ce deţin licenţă de categoria A. Totodată, sistemul AEÎ a reuşit să-şi recupereze 92% din pierderile nete din 2010, prin diminuarea rezultatului net din constituirea şi anularea provizioanelor, de rând cu cheltuielile totale.
Valoarea consolidată a depunerilor de economii atrase de la membrii AEÎ a constituit 104 mil. lei, majorîndu-se comparativ cu valoarea acestui indicator înregistrată în anul 2010 cu 11%. Valoarea medie a economiilor atrase sub formă de depuneri, ce revine unui membru depunător, a constituit 17 870 lei, înregistrînd o majorare de 12% faţă de anul 2010. În acelaşi timp, valoarea medie a împrumutului per membru beneficiar de împrumut a crescut cu 6% şi a constituit 8 080 lei în 2011.
În structura depunerilor de economii ponderea maximă revine depunerilor de economii cu termenul de scadenţă cuprins între 3 luni şi 1 an. „Ca şi în anul precedent, în 2011 asociaţiile au acceptat preponderent depuneri de economii pe termen scurt de până la un an, astfel fiind asigurat un echilibru al scadenţelor faţă de împrumuturile acordate”, precizează directorul Direcţiei plasamente colective şi microfinanţare CNPF.
Activitatea sistemului AEÎ, caracterizată prin evoluţia activelor şi a portofoliului de împrumuturi acordate membrilor, a manifestat o tendinţă de creştere continuă până-n 2008, urmată de o diminuare la jumătate a acestor indicatori în 2011. Totuşi, aici se atestă şi o creştere de 4% faţă de anul precedent, înregistrându-se împrumuturi în valoare de 254 mil. lei şi active de 300 mil. lei.
Imprumuturile cu scadenţă de până la un an au constituit 86% din volumul total al împrumuturilor acordate, înregistrându-se o creştere cu 9 puncte procentuale comparativ cu anul precedent. Creşterea se datorează diminuării valorii împrumuturilor cu termen de scadenţă mai mare de un an, care au devenit scadente pe parcursul anului 2011, se arată în raportul CNPF.
Cea mai mare parte a împrumuturilor s-au acordat pentru agricultură şi industria alimentară – 63%, în jur de 17% pentru consum, 8% pentru imobil, construcţie şi dezvoltare, restul fiind destinate altor cheltuieli.
Potrivit Alinei Cebotariov, sectorul de microfinanţare nu va înregistra în 2012 o creştere la fel de spectaculoasă ca în 2008, însă aceasta va fi „una mult mai calitativă şi preţioasă”. În acest scop, entităţile sunt îndemnate să aplice o activitate prudentă, să-şi gestioneze eficient propriile surse financiare şi să acorde împrumuturi responsabile. „E puţin probabil ca sectorul de microfinanţare să crească mai mult de 3%, în condiţiile în care economia reală nu este suficient de dezvoltată”, a conchis Cebotariov.
Lilia Platon
