Economia naţională s-a ciocnit în acest an cu mai multe provocări, ceea ce a avut şi repercusiuni negative asupra finanţelor publice. În mod deosebit, au fost afectate veniturile bugetare, în mare parte datorită diminuării peste prognozele iniţiale a importurilor, îngheţării asistenţei externe şi creşterii costului de emitere a Valorilor Mobiliare de Stat. Concluzia este trasată în analiza Rectificării bugetare, elaborată recent de “Expert-Grup”.
Guvernul a fost nevoit să revizuiască, la sfârşitul lunii octombrie, prognozele iniţiale pentru economia naţională şi, mai cu seamă, realizarea bugetului public naţional (BPN). Ministrul în exerciţiu al Finanţelor, Anatol Arapu, a recunoscut, atunci când a prezentat proiectul Comisiei economie, buget şi finanţe, că rectificarea a fost făcută pe fundalul deteriorării situaţiei economice. Este vorba de diminuarea cu 16,6% a exporturilor moldoveneşti în nouă luni ale anului şi comprimarea cu tocmai 23,4% a importurilor, dar şi scăderea drastică a remiterilor din Federaţia Rusă. La acestea se mai adaugă deprecierea monedei naţionale, creşterea inflaţiei şi înăsprirea de către BNM a politicii monetare cu repercusiuni grave asupra sectorului real.
Toţi aceşti factori, plus îngheţarea finanţării externe, au influenţat negativ executarea bugetului în acest an. În anul curent, cele mai semnificative variaţii se observă la acumularea veniturilor la bugetele unităţilor administrativ teritoriale şi la Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Astfel, aceste venituri au fost influenţate de nerealizarea transferurilor de la bugetul de stat – de 87% din nivelul planificat şi, respectiv, de 80,5%, se arată în studiul “Expert-Grup”.
Iurie Morcotâlo, autorul studiului, susţine că ajustarea bugetară din acest an este cea mai amplă după anul de criză 2009, însă net inferioară ca magnitudine faţă de anul respectiv. Asta deoarece, spre deosebire de anii precedenţi, rectificarea curentă presupune o micşorare concomitentă a veniturilor, cheltuielilor şi deficitului bugetar al BPN.
În acest sens, se poate spune lesne că Ministerul Finanţelor a optat pentru introducerea măsurilor de austeritate pentru anul 2015, întrucât au fost tăiate cheltuielile bugetare şi redirecţionate sursele din unele fonduri spre altele. Sub “foarfecă” au nimerit bugetele destinate transporturilor, sănătăţii, educaţiei şi dezvoltării agriculturii.
“În condiţiile contrângerilor bugetare, la reducerea cheltuielilor s-a ţinut cont ca acestea să nu influenţeze funcţionalitatea instituţiilor publice. Astfel, a fost propusă diminuarea Fondului Rutier cu 485 mil. de lei, a Fondului pentru Eficienţă Energetică cu 122 mil. lei, dar şi suspendarea cheltuielilor de construcţie a gazoductului Ungheni-Chişinău din cauza că nu au fost finalizate lucrările de proiectare şi expertiză”, a spus Anatol Arapu. Ministrul în exerciţiu a precizat că din cauza îngheţării suportului bugetar din partea UE pentru reforma justiţiei, planificat iniţial în sumă de 280 mil. lei, acţiunile care urmau a fi realizate se vor înfăptui pe măsura posibilităţilor financiare ale autorităţilor. Veriga slabă în ceea ce priveşte încasările la bugetul public naţional sunt veniturile din TVA, a căror încasări au scăzut cu 1,15% sau peste 1,18 miliarde de lei în valori absolute.
În acelaşi timp, capacităţile de finanţare a bugetului au fost afectate şi de posibilităţile reduse ale Ministerului Finanţelor de a finanţa deficitul bugetar. Or, principalul impediment îl constituie creşterea costului de emitere a Valorilor Mobiliare de Stat, ca rezultat al înăspririi politicii monetare de către BNM. Datele Ministerului Finanţelor arată că volumul VMS emise s-a diminuat cu peste jumătate de miliard de lei în acest an din cauza dobânzii înalte pentru acest instrument, în jur de 25% pentru luna septembrie.
În final, bugetul rectificat se prezintă în felul următor: veniturile pentru anul curent însumează 22,52 mlrd. lei şi au fost reduse cu 1 mlrd. 186 mil. lei sau cu 3,9%. Asta pe fundalul încasărilor reduse de TVA şi a plăţilor legate de scăderea valorică a importurilor în nouă luni ale anului. Cheltuielile bugetare au fost reduse cu aproape 1 mlrd. 600 mil. lei, ca până la sfârşitul anului acestea să constituie 32,72 mlrd. lei. Deficitul bugetar se ridică la 3,57 mlrd. lei, cu o pondere de 3,4% din PIB. De altfel, până acum nu au fost găsite surse pentru acoperirea deficitului bugetar, în condiţiile în care finanţările externe au fost anulate, iar veniturile interne sunt în scădere.
Ceea ce ţine de veniturile bugetare, cele mai semnificative reduceri vor fi la cele fiscale – cu 1,45% din PIB sau 1,25 mlrd. lei, contribuţia principală aparţinând reducerii de încasări la TVA – cu 1,15% (1,18 mlrd. lei). Veniturile nefiscale, dimpotrivă, se planifică să fie majorate cu 0,48% din PIB, peste 600 mil. lei. Totodată, o componentă importantă a veniturilor nefiscale, cum sunt granturile externe, se vor diminua cu 0,5% din PIB sau 568,7 mil. lei.
“Politica fiscal-bugetară nu a făcut în ultimii ani progrese la capitolul de atenuare a ciclurilor economice. Dimpotrivă, cheltuielile, în special cele capitale, au o tendinţă pronunţată să se majoreze esenţial în anii cu creştere economică solidă, dar să se diminueze în anii cu descreştere economică. Iar rectificarea bugetară din acest an se încadrează perfect în această tendinţă”, opinează Iurie Morcotâlo.
Începând cu anul viitor, contribuabilii moldoveni vor achita dobândă pentru garanţiile Guvernului faţă de BNM, bani care, în curând, vor deveni datorie publică internă. Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu a declarat că cele 14 mlrd. lei vor fi transformate în datorie internă, imediat ce vor fi emise hârtii de valoare de stat şi că, în prezent, se negociază cu FMI structura acestor datorii şi implicaţiile acestora în bugetul din 2016.
“Pentru anul viitor, în bugetul de stat vor fi incluse cheltuieli de 5% din valoarea totală a datoriei pe care şi-a asumat-o Guvernul. Aceasta va constitui aproximativ 680 mil. lei, dobândă achitată pentru Banca Naţională”, a precizat ministrul în exerciţiu.
Anul viitor se anunţă a fi unul dificil, nu doar din acest considerent, ci şi din cauza că există numeroase riscuri în ceea ce priveşte acumularea veniturilor la BPN. Cel puţin, analiştii economici de la “Expert-Grup” cred că la capitolul de venituri fiscale se poate de aşteptat o diminuare de 1,38 mlrd. lei, dacă se ia în calcul creşterea prognozată de ministerul Finanţelor a veniturilor nefiscale şi diminuarea granturilor, iar suma totală de diminuare a veniturilor BPN o să constituie aproape 1,26 mil. lei, cifra propusă de minister fiind 1,12 mil. lei. Astfel, suma diminuării posibile a veniturilor s-ar putea ridica la cifra de 1,57 mlrd. lei, cu 452,6 mil. lei mai mult decât a fost planificat în rectificarea BPN. Acest risc de neîndeplinire a planurilor de venituri, deja în versiunea rectificată a bugetului, este nemijlocit legat de faptul în ce măsură se vor realiza prognozele de descreştere economică de 2%. În cazul unei descreşteri mai mici, cel mai probabil discrepanţa menţionată se va diminua semnificativ.
“Luând în considerare toţi factorii care au influenţat executarea BPN, se poate de conchis că la finele anului finanţele publice nu vor fi într-o stare critică la principalii săi parametri. Principalele riscuri, însă, ţin de proiectarea şi executarea BPN pe anul 2016. În primul rând, este vorba de probabilitatea semnării unui acord cu FMI, ceea ce ar putea debloca sursele externe de finanţare. Al doilea risc de proporţii ţine de faptul cum şi la ce cost se va rezolva transformarea garanţiilor emise de BNM în datorie publică. Acest fapt va fi crucial pentru sustenabilitatea finanţelor publice în anii viitori”, conchide Iurie Morcotâlo.
Lilia Platon
