Vernisajul Vinului, Fashion Show Din Inimă, ICT Summit… În ultimii ani acestea, dar şi alte evenimente, fac parte din viaţa noastră. Dar puţini sunt cei care ştiu că toate sunt unite prin participarea, iar deseori şi prin iniţiativa, proiectului de Competitivitate al USAID Moldova. Proiectul acordă o mare importanţă asistenţei de dezvoltare a noilor direcţii turistice şi promovării Republicii Moldova ca destinaţie turistică.
În perioada 3-5 iunie, la complexul Orheiul Vechi a avut loc în premieră festivalul de muzică clasică în aer liber DescOPERA. Evenimentul s-a desfăşurat într-un amfiteatru natural care asigură o sonoritate ideală pentru orchestră şi vocile soliştilor de operă. Festivalul a fost susţinut şi de Proiectul de Competitivitate USAID Moldova. Despre dezvoltarea şi transformarea ramurii turistice într-o afacere prosperă care, în paralel, dezvoltă infrastructura ţării, a vorbit directorul proiectului, Doina Nistor.
– Moldova devine un jucător foarte interesant în sfera turismului. Dacă anterior, în lume predomina tendinţa aşa-zisului turism leneş, atunci în ultimul timp turiştii caută noi experienţe. Foarte mulţi sunt în căutarea hranei pentru suflet, a noilor descoperiri, impresii şi cunoştinţe despre noi culturi în tendinţa de la mai mare la mai mic, de la urbanizare la păstrarea tradiţiilor. Turiştii doresc să descopere noi destinaţii, mai puţin cunoscute, cum ar fi Moldova. Aşa-numitul “adventure travel” este în cea mai mare creştere în ultimii ani, în special în Europa de Vest, dar şi China, SUA.
Poziţia geografică a Moldovei favorizează un astfel de turism, unde poţi vedea o anumită integritate. Mai ales că, pentru noi, fiecare turist este un oaspete exclusiv, care apreciază relaţiile interumane, comunicarea cu un proprietar de cramă, restaurant sau pensiune...
– Ce direcţii turistice din Moldova pot fi evidenţiate că atrag turiştii şi aduc venit?
– Fără îndoială, locomotiva Moldovei este turismul vinicol. Dar acesta trebuie să fie completat cu experienţa rurală, atracţii gastronomice şi un pic de turism religios şi cultural. De exemplu, în Butuceni numărul vizitatorilor a crescut de 2-3 ori în ultimii doi ani, ajungând la un record de 3000 pe lună.
Mai mult, în Moldova trebuie să se cunoască faptul că, în opinia turiştilor străini, ţara noastră este foarte atractivă din punct de vedere gastronomic. Ei spun: Moldova is a foody country şi faptul că noi nu înţelegem cât de delicioase sunt bucatele, legumele şi fructele noastre. Industria turistică a Moldovei este abia la început de cale.
– Proiectele pe care le susţineţi, direcţionând turismul într-o albie comercială, mai devreme sau mai târziu, vor trebui să înveţe să se descurce singure...
– Evident! De exemplu, Vernisajul Vinului, care a avut loc pentru prima dată acum cinci ani, a fost susţinut de noi nu doar strategic, dar şi financiar. Dar, în scurt timp, nu a mai fost nevoie de susţinerea noastră financiară. Acest proiect se răscumpără acum. Noi participăm la acest proiect doar pentru susţinerea formatului.
La fel se întâmplă şi cu alte proiecte. Noi dezvoltăm iniţiative noi prin parteneriate locale, de exemplu, în industria modei – prin Asociaţia angajatorilor în industria uşoară (APIUS), care asigură Fashion Week de două ori pe an fără susţinerea noastră financiară. Acelaşi proiect, în mod independent, organizează deschiderea magazinelor noi sub brandul unic Din Inimă şi dezvoltă ZIP House (baza de instruire) împreună cu Universitatea Tehnică. Acelaşi lucru îl pot spune şi despre ICT Summit, organizatorul căruia este Asociaţia companiilor IT din Moldova.
Astfel de evenimente atrag turiştii care, în afara întâlnirilor de afaceri, cu plăcere iau cunoştinţă de ţara noastră.
De asemenea, am observat că în ultimii doi ani în Moldova se atestă un boom al festivalurilor şi acest lucru este o direcţie corectă în dezvoltarea turismului, a culturii şi societăţii din ţară. Sunt cele mai ieftine investiţii cu cel mai mare impact. Mai mult, cele mai multe dintre ele au loc cu participarea voluntarilor, cărora le este interesant să fie atraşi în evenimente care au loc în oraşul sau satul lor.
Festivalurile sunt recunoscute în lumea întreagă drept cel mai bun instrument pentru dezvoltarea oraşelor şi a societăţii în general. În calitate de instrument pentru atragerea turiştilor, ele sunt mai bune decât muzeele sau stadioanele şi nu necesită investiţii mari de infrastructură. De asemenea, ele motivează societatea în jurul ţării, oraşelor...
Este în practica multor oraşe din Europa şi SUA să finanţeze din bugetele municipale astfel de evenimente, care atrag tineri, societatea creativă şi care dezvoltă legăturile culturale. Cred că în Moldova, noi mergem în direcţia corectă.
Festivalurile şi evenimentele culturale sunt un ingredient important în atragerea turiştilor. De aceea, anul acesta noi (Proiectul) susţinem în jur de 15 evenimente care au potenţial turistic. La cele tradiţionale, de exemplu Ziua Vinului, vom îmbunătăţi conceptul şi vom spori vizibilitatea pentru a atrage turişti din regiune, dar există şi idei mai tinere, cum ar fi Mai Dulce şi DescOpera. De asemenea, vom contribui la crearea unui calendar anual al evenimentelor.
– Dar cum a apărut ideea organizării unui festival de muzică clasică în aer liber?
– Dirijorul austriac Friedrich Pfeiffer, atunci când a fost în Moldova la invitaţia ministerului Culturii, a locuit un timp în pensiunea Eco-Resort Butuceni, unde a făcut cunoştinţă cu proprietarul pensiunii Anatol Butnaru. La Butuceni, printre stânci este un “amfiteatru” natural şi dirijorul s-a întrebat care ar fi acustica la interpretarea operelor clasice. Anatol Butnaru este un om activ, de aceea imediat s-a pus pe realizarea acestei idei. Anul trecut a fost organizată serata muzicii clasice, la care au venit mai bine de 500 de oameni şi evenimentul a fost unul de succes. În acest an, evenimentul are deja statut de festival şi a fost extins pentru trei seri. Sperăm că acesta va deveni anual şi săptămânal.
Originalitatea lui ne va permite să creăm un produs rural interesant. Nu doar o pensiune sau turism cu caracter religios şi arheologic, dar şi un festival de operă. Cred că are un potenţial foarte mare. Mai ales că în lume se atestă o tendinţă de a organiza evenimente în aer liber, popularizând cultura operei, inclusiv printre tineri.
– Dar aceste festivaluri pot fi considerate un business profitabil?
– Companiile care au învăţat să facă acest lucru în Moldova, au însuşit tehnologia, spun că acest lucru este profitabil pentru evenimente de amploare, mari. Se lucrează cu sponsorii. Trebuie convinsă şi municipalitatea să co-finanţeze. În lume, oraşele îşi ridică atractivitatea şi imaginea anume prin evenimente culturale.
– În perspectivă, care sunt planurile de activitate ale proiectului de Competitivitate USAID Moldova în domeniul dezvoltării turismului din Moldova?
– Cea mai mare prioritate este dezvoltarea produsului turistic. Fiecare vinărie din Moldova trebuie să poată găzdui turişti, iar pensiunile rurale trebuie să ofere o experienţă autentică, cum ar fi coacerea plăcintelor împreună cu vizitatorii. Pe de o parte, noi acordăm mini-granturi pentru proiecte, care pot avea potenţial – de la festivaluri până la dezvoltarea pensiunilor rurale şi vinăriilor turistice. În 2016, se preconizează ca 25-30 de vinării, pensiuni şi alte obiecte turistice să beneficieze de susţinerea USAID pentru dezvoltarea produsului turistic.
În paralel, ne gândim şi la momentele strategice ale ramurii: susţinem Agenţia Turismului în lucrul asupra master-planului turistic – document care va descrie vectorul de dezvoltare a ramurii cu participarea consultanţilor internaţionali, inclusiv UN World Tourism Organisation. Vom defini şi vom extinde zonele turistice prioritare, unde se pot face investiţii; vom defini sistemul de management al industriei din punct de vedere al statului şi, desigur, în primul rând, vom promova R. Moldova ca destinaţie turistică, activând pe pieţele din Germania, UK, Polonia, ţările Scandinave, România (pentru tururi combinate). Cu suportul Proiectului, Moldova participă la expoziţii importante, cum ar fi: ITB Berlin, IMEX Frankfurt, WTM, JATA Japonia. Agenţiile de turism ne-au declarat că, dacă acum doi ani era dificil de organizat 5-6 întrevederi cu potenţialii parteneri, acum au loc câte 15-20. Interesul din partea partenerilor străini creşte.
Turismul este una dintre cele mai complexe ramuri, unde interacţionează o serie de parteneri conecşi – bisericile, pensiunile, producătorii de vinuri, transportul aerian şi auto, restaurantele şi magazinele de suveniruri, toţi obţin o valoare adăugată. Misiunea noastră este să atragem cât mai mulţi turişti în Moldova, atât turişti self-travel, care vin pentru experienţă şi impresii pozitive, cât şi grupuri organizate. Turiştilor individuali trebuie să le uşurăm înţelegerea ce şi cum pot obţine în Moldova, iar pentru grupurile organizate trebuie să pregătim companiile turistice locale. În scurt timp vom selecta zece agenţii turistice, prin exemplul cărora vom arăta că acest business poate aduce venit nu doar pe outbound – adică exportul turiştilor moldoveni, dar şi pe inbound – prin exemplul turiştilor străini în Moldova.
Avem multe de făcut. Dar sunt convinsă că turismul este pe punctul de a deveni una dintre cele mai dinamice industrii din Moldova. Iar în următorii ani, vom vedea o explozie a acestei industrii şi tranziţia de la faza incipientă la faza de creştere, generând nu zeci de mii de turişti, dar sute de mii.
InfoMarket
