Conştientizând că pârghiile şi stimulentele fiscale creează în modul cel mai eficient condiţii pentru a încuraja investiţiile, respectiv, pentru a impulsiona dezvoltarea tuturor segmentelor pieţei financiare nebancare, Comisia Naţională a Pieţei Financiare a elaborat propuneri cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative în ceea ce ţine de realizarea politicii fiscale, vamale şi bugetare pentru anul 2016. Mai cu seamă, aceste propuneri vin şi în scopul realizării sarcinilor stabilite prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 236 din 17.12.2015 “Privind Raportul asupra activităţii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare şi asupra funcţionării pieţei financiare nebancare pentru anul 2014”. Conform Hotărârii, CNPF şi Guvernul, până la 1 iulie 2016, vor prezenta Parlamentului propuneri privind modificarea legislaţiei în scopul impulsionării dezvoltării tuturor segmentelor pieţei financiare nebancare, în special, al pieţei de capital, în vederea asigurării unor surse alternative de finanţare a agenţilor economici, precum şi în scopul dezvoltării pieţei de capital prin diversificarea instrumentelor financiare.
Însă, în pofida faptului că CNPF a elaborat şi, în repetate rânduri, a înaintat în adresa Ministerului Finanţelor propuneri de rigoare, nici una din ele nu a fost luată în considerare. Deşi, în opinia noastră, aplicarea lor ar demonstra un grad înalt de eficienţă.
Spre exemplu, CNPF a propus modificări şi completări în Codul Fiscal, conform cărora se majorează cota deductibilităţii din venitul impozabil de la 15% la 25% pentru contribuţiile efectuate în fondurile nestatale de pensii. Argumentarea se relevă din deductibilitatea redusă, comparativ cu jurisdicţiile europene, mulţi dintre angajatori considerând că salariaţii nu vor fi interesaţi de o sumă atât de mică. Experienţa statelor cu situaţie demografică precară şi cu un buget de asigurări sociale de stat incapabil să asigure o pensie decentă, demonstrează necesitatea existenţei facilităţilor fiscale şi la etapa de plată a pensiilor.
În acelaşi context, CNPF a propus completări de rigoare la Legea privind sistemul public de asigurări sociale din 08.07.1999 şi la Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală din 26.12.2002. Propunerea constă în faptul că valoarea contribuţiilor la fond este inclusă în baza de calcul a contribuţiilor la asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală obligatorie. În concluzie, e necesară existenţa unei deductibilităţi totale a contribuţiilor la un fond nestatal de pensii, precum se practică în alte state cu pensii facultative, şi anume: scutirea contribuţiilor plătite de la plata impozitului pe venit, a contribuţiilor la sistemul public de asigurări sociale şi a asigurărilor medicale obligatorii. Bunăoară, Guvernul României a modificat în 2011 Codul Fiscal, prin care valoarea contribuţiilor la pensiile facultative a fost dedusă integral din calculul bazei de contribuţii sociale reglementate începând cu ianuarie 2012, ceea ce a permis introducerea deductibilităţii totale a contribuţiilor.
Dacă ne întrebaţi care este impactul asupra bugetului public naţional a propunerilor prenotate, afirmăm cu certitudine că acesta nu poate fi evaluat, dat fiind faptul că, actualmente, în Republica Moldova nu există nici un participant al celor trei fonduri nestatale de pensii înregistrate. Totuşi, prin toate eforturile depuse în acest sens, inclusiv aprobarea proiectului de Lege privind fondurile de pensii facultative şi a aspectelor fiscale vizate, se intenţionează că piaţa financiară nebancară se va completa cu instrumentariul pensiilor facultative.
O altă propunere a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare a ţinut de completarea Codului Fiscal cu prevederi ce permit deducerea în cuantum de 5050 lei anual a primelor de asigurare, plătite în baza contractului de asigurare de viaţă, de sănătate, accidente şi riscuri de calamităţi naturale de către persoana fizică sau în favoarea acesteia de către angajatorul său: în contextul evoluţiilor demografice care se atestă, stimularea economisirilor private pe termen lung devine una din principalele opţiuni pentru susţinerea sistemului asigurărilor sociale. Mai mult, primele colectate de către asigurătorii care practică asigurări de viaţă, de regulă, sunt investite în susţinerea activităţii economice.
E de notat faptul că practica internaţională atestă o utilizare frecventă a facilităţilor fiscale în scopul stimulării canalizării mijloacelor persoanelor fizice în asigurări de viaţă. Pentru exemplificare: Bulgaria acordă deductibilitate primelor de asigurare de viaţă în limita a 10% din venitul personal anual; Cehia – în limita a 400 € anual; Slovacia – în limita a 300 € anual; Estonia – acordă deductibilitate pentru toate primele plătite pentru asigurări de viaţă, încheiate pentru minim 10 ani; Lituania – la fel, dar nu mai mult de limita a 4 salarii minime pe economie.
În cazul Republicii Moldova se propune ca deducerea primelor de asigurări de viaţă, de sănătate, accidente şi riscuri de calamităţi naturale achitate de persoanele fizice să constituie un salariu mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2016 care, conform Hotărârii Guvernului RM nr. 879 din 23.12.2015, constituie 5050 lei.
În vederea asigurării unor surse alternative de finanţare a agenţilor economici şi dezvoltării pieţei de capital prin diversificarea instrumentelor financiare, se propune oferirea facilităţilor fiscale nu doar în raport cu valorile mobiliare de stat. Cele mai bune practici atestă condiţii echivalente de impozitare atât pentru valorile mobiliare corporative, cât şi pentru valorile mobiliare de stat sau produsele bancare. Doar oportunităţile de profitabilitate şi siguranţă urmează a fi indicii investiţionali.
În scopul asigurării sporirii atractivităţii investiţiei în valori mobiliare, CNPF a propus completarea surselor de venit impozabile a dividendelor şi a dobânzilor aferente obligaţiunilor emise de societăţile pe acţiuni, autorităţile publice centrale naţionale şi locale.
Conştientizând faptul că impulsionarea fluxului de investiţii directe în economia ţării poate fi generată prin mecanisme şi pârghii fiscale eficiente şi că o politică fiscală echilibrată oferă posibilitate agenţilor economici de a-şi dezvolta afacerile, de a mări numărul de locuri de muncă, contribuind indirect la suplinirea bugetului public, CNPF a venit cu completarea Codului Fiscal cu prevederi ce vizează facilităţi fiscale pentru investiţii, în special în situaţiile de majorări de capital social prin intermediul ofertelor publice de valori mobiliare (IPO-uri).
În lista propunerilor elaborate de CNPF figurează şi completarea Codului Fiscal cu prevederi ce se referă la exonerarea de la reţinerea prealabilă (7%) din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute sub formă de creştere de capital.
Considerăm că veniturile obţinute sub formă de creştere de capital trebuie exceptate de la reţinerea prealabilă din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, deoarece în virtutea aplicării prevederilor Codului Fiscal, participanţii profesionişti la piaţa de capital reţin în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din valoarea tranzacţiei efectuate cu valorile mobiliare în folosul persoanei fizice, fără a cunoaşte la momentul efectuării tranzacţiei dacă a fost înregistrată o creştere de capital sau nu. După cum se ştie, majoritatea cetăţenilor din Republica Moldova au devenit acţionari ai societăţilor pe acţiuni ca rezultat al investirii bonurilor patrimoniale în cadrul procesului de privatizare. Din analiza statisticii tranzacţiilor pe piaţa de capital se relevă că, în majoritatea cazurilor, acestea se efectuează la preţuri mai mici decât valoarea lor nominală sau de procurare, respectiv, în aceste cazuri nu se atestă o creştere de capital. Totodată, participanţii la piaţa de capital sunt obligaţi să reţină, din start, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din valoarea tranzacţiei.
De asemenea, Comisia Naţională a Pieţei Financiare a venit cu sugestia de a include în lista serviciilor scutite de plata taxei pe valoarea adăugată a serviciilor informaţionale prestate de către birourile istoriilor de credit.
Am explica necesitatea acestui alineat în felul următor: Biroul de credit activează în scopul sporirii gradului de protecţie a creditorilor şi debitorilor pe contul diminuării generale a riscurilor de credit, în scopul ridicării eficienţei activităţii instituţiilor financiare şi a altor societăţi care acordă credite. Respectiv, serviciile acestor entităţi sunt destinate exclusiv pentru deservirea sectorului financiar bancar şi nebancar şi pot fi folosite doar cu scopul estimării riscurilor aferente acordării unui credit subiectului istoriei de credit şi/sau gestiunii unui cont existent de credit. Actualmente, Biroul de credit prestează servicii informaţionale privind formarea, prelucrarea şi păstrarea istoriilor de credit, precum şi de prezentare a rapoartelor de credit către toate băncile comerciale din Republica Moldova.
Acestea sunt obligate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, să transmită către Biroul istoriilor de credit informaţia ce constituie parte a istoriilor de credit şi să consulte istoria de credit a subiectului atât la acordarea creditului, cât şi pe parcursul executării contractului de credit. Totodată, Biroul de credit a demarat procedura de conectare a surselor de formare a istoriilor de credit – instituţii financiare non-bancare la sistemul informaţional al biroului.
În contextul celor expuse mai sus, precum şi luând în considerare faptul că serviciile financiare care ţin de acordarea sau transmiterea creditelor, inclusiv gestionarea creditelor, sunt tratate ca fiind servicii financiare scutite de TVA, a şi fost propusă completarea respectivă la Codul Fiscal.
Comisia Naţională a Pieţei Financiare a venit cu propuneri la proiectul de lege privind politica fiscală pentru anul 2016 cu nobila intenţie de a atinge anumite obiective cu tentă socială, de sporire a atractivităţii investiţionale a unor instrumente financiare, a ţării în ansamblu, dar şi sensibilizării Ministerului Finanţelor în vederea încorporării acestor propuneri, după mai multe tentative ale noastre, în proiectul în cauză.
Serviciul de presă al CNPF
