Ministerul Finanţelor a elaborat deja proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2015-2017. Documentul presupune o serie de modificări în mai multe domenii printre care impozite şi accize.
Astfel, în anul 2015 se prevede menţinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor cetăţenilor, concomitent cu majorarea tranşelor de venit impozabil, scutirii anuale personale, scutirii anuale personale majore şi a scutirii anuale pentru persoanele întreţinute la rata inflaţiei prognozată pentru 2015-2017. Măsura dată are drept scop susţinerea persoanelor fizice cu venituri mici şi transpunerea treptată a presiunii fiscale asupra populaţiei cu venituri medii şi mai sus de medie.
Scutirile personale se propun a fi de 29 328 lei în 2015,30 792 lei – în 2016 şi de 32 328 lei – în 2017.
În ceea ce priveşte persoanele juridice, Ministerul Finanţelor propune introducerea conceptului privind preţurile de transfer, acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilităţii fiscale privind scutirea de impozitul pe veniturile obţinute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat.
De asemenea, urmează a fi anulate facilităţile fiscale acordate persoanelor juridice pentru veniturile obţinute din dobânzile de la depozitele bancare depuse pe un termen ce depăşeşte 3 ani şi valorile mobiliare corporative sub formă de obligaţiuni emise pe un termen ce depăşeşte 3 ani.
“Anularea scutirii de impozitul pe veniturile obţinute din creditele şi împrumuturile acordate pe un termen de peste 3 ani şi în proporţie de 50% – pe venitul obţinut din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani către băncile comerciale şi organizaţiile de microfinanţare, introducerea unui sistem revăzut de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale, introducerea unui sistem revăzut de deducere a reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale în scopuri fiscale”, se mai spune în Obiectivele politicii fiscale pe termen mediu 2015-2017.
Contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în anii 2015 – 2017, se prevede a fi menţinute la 29%.
După scandalul cu anularea taxelor pentru maşinile de lux, Ministerul Finanţelor a hotărât că pentru a face echitate la importul automobilelor e nevoie de aplicarea Taxei pe Valoare Adăugată. Astfel, în anul 2015 se prevede revederea sistemului de impozitare a autoturismelor prin aplicarea TVA, introducerea taxării inverse în unele sectoare ale economiei naţionale şi reexaminarea sistemului de impozitare a livrărilor efectuate de societatea civilă şi examinarea introducerii conceptului de antrepozit TVA.
Ministerul Finanţelor îşi justifică intenţia ca urmare a semnării Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte, a cadrului legal privind TVA cu actele legislative ale Uniunii Europene.
În anul 2015 va fi revăzut şi sistemul de accize la ţigările cu filtru şi fără filtru. De la anul, acciza la produsele de tutun va constitui 80 de lei (+32%), faţă de 75 de lei (+ 24%) cât este în prezent. În 2016, acciza pentru 1000 de ţigări va însuma 100 de lei (+ 33%), iar în 2017 – 120 de lei (+34%).
În anul curent, Parlamentul a majorat neuniform accizele la ţigări, însă ulterior, Curtea Constituţională a anulat prevederea. “În urma modificărilor operate, cota accizei a fost majorată de la 45 până la 75 de lei pe unitate de măsură, deşi Guvernul a solicitat o majorare de până la 50 de lei”, susţinea Curtea Constituţională, care a decis că majorarea a fost prea mică şi discriminatorie.
În ceea ce priveşte accizele la produsele petroliere, Ministerul Finanţelor susţine că acestea se indexează la coeficientul de creştere anuală a produsului intern brut nominal prognozat pentru anul respectiv faţă de anul precedent.
Potrivit politicii bugetar-fiscale, din 2014 petroliştii achită în vamă 3500 lei faţă de 3200 lei pe tona de benzină cât a fost în 2013 şi 1630 lei pentru o tonă de motorină. În urma creşterii cotei accizelor pentru produsele petroliere importate, se prognozează venituri mai mari la buget cu 168,2 mil. lei.
“În anul 2015 se prevede reexaminarea sistemului de evaluare şi reevaluare a bunurilor imobiliare (clădiri şi terenuri), în vederea continuării implementării următoarelor etape ale noului sistem de impozitare a diferitelor categorii de bunuri imobiliare la valoarea de piaţă”, a spus Ministerul Finanţelor.
În prezent, impozitele pentru imobilele cu destinaţie locativă sunt de 0,05% – cota minimă şi 0,3% – cota maximă.
Impozitul pe bunurile imobiliare cu destinaţie locativă din municipii şi oraşe, inclusiv din localităţile aflate în componenţa acestora, cu excepţia satelor (comunelor), garajele şi terenurile pe care acestea sunt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele, a fost majorată de la 0,02% (cota minimă) şi 0,25% (cota maximă) la 0,05% şi, respectiv, 0,3%.
Cota impozitului pe bunurile cu destinaţie locativă – apartamente şi case de locuit individuale din satele (comunele) din componenţa municipiilor Chişinău şi Bălţi, constituie 0,05% (cota minimă) şi 0,3% (cota maximă), iar terenurile agricole şi construcţiile amplasate pe ele sunt de 0,1% (cota minimă) şi 0,3% (cota maximă).
Impozitul funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă care au indici cadastrali este de 1,5 lei pentru 1 grad-hectar, care nu au indici cadastrali – 110 lei pentru 1 hectar, pentru păşuni – 27,5 lei pentru un ha. Iar impozitul funciar pentru suprafeţele ocupate de obiecte acvatice se stabileşte în mărime de 115 lei pentru 1 hectar de suprafaţă acvatică.
În acelaşi timp, Ministerul Finanţelor îşi propune ca, din 2016, să definitiveze modificările la legislaţia fiscală, prin implementarea Titlului X al Codului fiscal “Alte impozite şi taxe”, care va reglementa impozitul privat şi patenta de întreprinzător.
În anul 2017 se prevede implementarea noului Cod fiscal în baza noilor concepţii cu privire la sistemul fiscal.
Victor URSU
