Businessul îşi continuă căderea. Cererea creditelor s-a redus cu aproape un miliard de lei

Deşi organismele financiare internaţionale anunţă că economia Republicii Moldova va fi pe plus în anul 2017, deocamdată soldul creditelor acordate s-a redus cu aproape un miliard de lei la sfârşitul anului 2016.

“Evoluţia negativă a soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de scăderea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 21.7 mil. lei (2.0 la sută), soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat – cu 292.1 mil. lei (2.3 la sută) şi faţă de sectorul financiar nebancar – cu 1.1 mil. lei (0.2 la sută), respectiv. Totodată, soldul faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoanele fizice) a crescut cu 88.1 mil. lei (1.2 la sută)”, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.

În acelaşi timp, micşorarea soldului cererilor faţă de economie în valută (exprimate în lei) a fost influenţată de scăderea soldului cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 19.8 mil. lei (2.8 la sută), soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat – cu 634.4 mil. lei (3.8 la sută), soldul cererilor faţă de sectorul financiar nebancar şi faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoanele fizice) – cu 24.0 mil. lei (2.7 la sută) şi cu 20.2 mil. lei (6.2 la sută), respectiv.

Economiştii susţin că businessul cu greu îşi revine după perioada dificilă prin care a trecut. Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, susţine că agricultura, comerţul şi investiţiile vor fi pe plus în anul 2017.

“Comerţul va creşte pe fundalul scoaterii acestuia din tenebru în condiţiile în care impozitul va fi de 1% din cifra de afaceri. Agricultura se va dezvolta ca urmare a prestaţiei mai bune a agricultorilor, suportului din partea statului şi asistenţei externe. În ceea ce priveşte investiţiile, acestea ar putea creşte după restabilirea încrederii partenerilor externi. Avem exemplul anului 2014 când statul era un puternic jucător în construcţii şi a făcut investiţii în reabilitarea şcolilor, grădiniţelor, construcţia apeductelor şi drumurilor locale”, a explicat Ioniţă.

La rândul său, Victor Parlicov e de părere că principala problemă în 2017 rămâne furtul miliardului. Guvernarea va întreprinde anumite acţiuni care să dea bine cetăţeanului, de aceea este greu de vorbit de reforme. Avem exemplul cu reforma pensiilor, care a stârnit o serie de discuţii în societate pe fundalul unei încrederi şubrezite faţă de guvernare. Autorităţile se vor concentra pe lucrurile mici, care arată frumos, dar nu pe reforme de care are nevoie Moldova.

“În 2017 vom avea o majorare a tarifelor la energia electrică şi gaze naturale cu circa 10%, ca urmare a includerii în tarif a devierilor financiare. La gazele naturale se adaugă şi scumpirea petrolului la bursele internaţionale. Singura noutate bună a anului ar fi o înviorare economică la nivel mic”, a spus Parlicov.

În opinia expertului, orice acţiune pe care ar întreprinde-o guvernarea pentru a împinge în sus economia nu va avea efecte. “Mai degrabă, autorităţile încearcă să facă echilibristică să nu deranjeze partenerii de dezvoltare şi să furnizeze noutăţi pozitive populaţiei, însă riscul anului 2017 este să cadă în dizgraţia partenerilor de dezvoltare”.

Creditele se ieftinesc de la o lună la altă, dar rămân scumpe

Datele băncii centrale arată că împrumuturile se ieftinesc în fie­care lună, cele mai mari căderi însă sunt faţă de perioada anului precedent. Totuşi, creditele rămân scumpe în condiţiile în care baza de comparaţie este mare. În 2015 dobânzile la împrumuturi urcau la peste 20%. Creditele s-au scumpit ca urmare a politicii monetare restrictive aplicată de BNM după devalizarea Băncii de Economii, Unibank şi Băncii Sociale.

Astfel, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în monedă naţională în luna decembrie 2016 a constituit 11.74 la sută, diminuându-se cu 3.84 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. Comparativ cu luna precedentă, rata medie s-a redus mai puţin cu 0,82 puncte procentuale. Totuşi, deşi rata medie la împrumuturile în monedă naţională a fost de 11,74 la sută, dobânda anua­lă efectivă urcă până la peste 15 la sută în condiţiile în care băncile mai adaugă comisionul de gestiune, de acordare, de analiză a dosarului.

Creditele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani au fost cele mai atractive. În luna decembrie 2016, ponderea lor a constituit 40.94% din volumul total al creditelor în monedă naţională, care au fost acordate cu o rată medie de 11.28 la sută (în scădere cu 1.09 puncte procentuale faţă de luna anterioară).

Ponderea majoră a creditelor noi acordate în monedă naţională, 61.19 la sută din volumul total al creditelor în monedă naţională, le-a revenit creditelor acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 11.72 la sută. În acelaşi timp, persoanelor fizice le-au fost acordate credite în monedă naţională cu o rată medie de 11.78 la sută.

Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în valută în perioada de referinţă a constituit 5.29 la sută, fiind cu 1.63 puncte procentuale inferioară celei din luna decembrie 2015. Comparativ cu luna anterioară, rata medie a scăzut cu 0.06 puncte procentuale.

În luna de raportare, creditele noi în valută au fost reprezentate preponderent de creditele acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 5.28 la sută, constituind 99.70 la sută din totalul creditelor în valută. Cele mai solicitate credite în valută au fost creditele pe termene de la 1 până la 2 ani (46.26 la sută din totalul creditelor în valută), fiind acordate cu o rată medie a dobânzii de 5.39 la sută.

Dobânda la depozite în jumătate faţă de cea de la credite

Dobânzile la depozite se reduc mai repede faţă de cele la credite ca urmare a inflaţiei mici. Or, deo­camdată bancherii aşteaptă o mai mare relaxare a politicii monetare şi inclusiv a reducerii normelor rezervelor obligatorii, care au rămas neschimbate de doi ani – 35%. Este mai puţin rentabil pentru bănci să plătească bonificaţii mari pentru depozite în condiţiile în care la un plasament de 1000 de lei, 350 de lei banca îi virează BNM-ului.

Economiştii susţin că BNM deocamdată nu are intenţia de a relaxa politica monetară în condiţiile în care inflaţia e în limita prognozei, iar o eventuală relaxare ar trage în sus inflaţia. Astfel, depozitele vor continua să fie atrase la dobânzi care nu vor depăşi 7 la sută.

Rata medie la plasamentele atrase în luna decembrie a fost de 6,79 la sută, micşorându-se cu 7.43 puncte procentuale faţă de decembrie 2015. Comparativ cu luna noiembrie 2016, rata medie a dobânzii la depozitele atrase la termen în monedă naţională, în perioada de raportare, a scăzut cu 0.69 puncte procentuale.

Depunerile pe termen de la 6 până la 12 luni, atrase cu o rată medie a dobânzii de 7.91 la sută, au fost cele mai atractive în luna de referinţă, constituind 36.25 la sută din totalul depozitelor la termen în monedă naţională. Ponderea depozitelor la termen în monedă naţională atrase de la persoanele fizice a constituit 75.50 la sută din totalul depozitelor atrase la termen în monedă naţională, în descreştere cu 5.31 puncte procentuale faţă de luna precedentă. Rata medie ponderată a dobânzii aferentă acestora a constituit 7.43 la sută. Rata medie la depozitele atrase de la persoanele juridice a constituit 4.85 la sută, reflectând o creştere cu 0.37 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.05 (677) din 1 februarie 2017