În 2012, banca a oferit 94 de milioane de euro pentru implementarea a 13 proiecte în Moldova (pentru comparaţie, în 2011 au fost opt contracte în valoare de 69 de milioane de euro). Una din direcţiile prioritare a fost susţinerea iniţiativelor Guvernului Moldovei în domeniul energeticii şi creditarea proiectelor de eficienţă energetică. „BERD a oferit 16 milioane de euro ÎS „Moldelectrica” pentru modernizarea reţelelor electrice şi participarea ulterioară în reţeaua europeană Entso-E. Am iniţiat al doilea program pentru creşterea eficienţei energetice MoSEFF (22 milioane de euro) şi am lansat un proiect cadru de anvergură de finanţare a eficienţei energetice în sectorul locativ MoREEFF (35 milioane de euro)”, a comunicat Julia Otto.
Referitor la noile direcţii, pe care BERD planifică să le dezvolte pe viitor, a fost nominalizată ieşirea la „sectorul regional”. În 2012, banca a oferit autorităţilor din Bălţi un credit de 3 milioane de euro pentru cumpărarea troleibuzelor (încă 1,4 milioane de euro au fost oferite de donatori). Reprezentanţii BERD menţionează că acest sector este unul important pentru colaborarea ulterioară, dar au confirmat că autorităţile locale nu întotdeauna se pot lăuda cu o capacitate de plată bună, iar riscurile formării restanţelor din partea bugetelor municipalităţilor faţă de bancă sunt mari. Însă, şeful reprezentanţei BERD este convinsă că o formulă optimă de colaborare poate fi găsită pentru susţinerea unor proiecte municipale în ţară. În 2013, este planificată participarea BERD la finanţarea modernizării sistemului de alimentare cu apă în Chişinău.
Cel mai mare proiect de infrastructură realizat cu susţinerea financiară a BERD (75 de milioane de euro), a fost reconstrucţia drumurilor naţionale. „În 2012, a fost eliberată ultima tranşă, în mărime de 23 de milioane de euro, pentru acest proiect. Guvernul a cerut, însă, susţinerea în continuare din partea BERD şi a Băncii Europene de Investiţii pentru realizarea proiectului de reconstrucţie a drumurilor”, a spus Otto. Reprezentanţii BERD sunt de părere că nu există probleme în implementarea acestui proiect. Antreprenori sunt companii oneste şi cu fiecare este încheiat contract, iar o companie independentă evaluează calitatea drumurilor. Dacă antreprenorul nu îndeplineşte condiţiile contractului sau încalcă termenul de finalizare a lucrărilor, este firesc faptul că această companie suportă cheltuieli suplimentare. Iar toate obiecţiile faţă de acest proiect poate şi trebuie să le înainteze Guvernul Moldovei.
Julia Otto a atras atenţia asupra faptului că un avantaj al BERD este nu doar creditarea proiectelor, dar şi dialogul cu partenerii băncii pentru atragerea finanţării suplimentare sub formă de granturi şi asistenţă tehnică. În prezent, anume această formulă este pusă la baza dialogului dintre BERD şi Guvernul Moldovei referitor la o posibilă finanţare a ÎS „Calea Ferată a Moldovei” (CFM). Julia Otto a subliniat că CFM are nevoie de o restructurare, dar că este vorba despre o sarcină corporativă. BERD poate participa fie în calitate de intermediar la atragerea fondurilor din partea donatorilor pentru susţinerea restructurării, fie ca şi creditor al CFM. Deocamdată, potrivit Juliei Otto, este prematur de vorbit despre planuri concrete, dar este important ca acest proiect să fie viabil din punct de vedere economic. În caz contrar, BERD va renunţa la el.
Bancherul şef al reprezentanţei BERD din Moldova, Octavian Costaş, a explicat că unul din componentele colaborării potenţiale este asistenţa tehnică oferită CFM în procesul de restructurare. „Aşteptăm ca CFM să devină dacă nu profitabilă, cel puţin să nu suporte pierderi mari. În acest proces, un rol important îi revine Guvernului. Preliminar, discutăm câteva variante de investiţii în CFM care de la sine vor contribui la reducerea considerabilă a cheltuielilor. Un exemplu este reabilitarea locomotivelor, care va contribui la micşorarea cheltuielilor. Sau înlocuirea trenurilor Diesel actuale cu railbus-uri”, a menţionat Costaş.
În prezent, BERD pregăteşte un studiu de fezabilitate pentru situaţia de la CFM pentru a stabili toate aspectele tehnice şi economice ale unei eventuale colaborări. Jurnaliştii au atras atenţia asupra unui şir de „proiecte nereuşite”, implementate la CFM, reprezentanţii BERD au menţionat, însă, că toate proiectele derulate în sectorul public cu susţinerea financiară a băncii, sunt realizate în baza regulilor de achiziţii ale instituţiei: în bază de concurs, control, modificarea tarifelor etc. În calitate de exemplu, a fost adusă cumpărarea troleibuzelor, cu susţinerea BERD, pentru municipiul Chişinău.
În 2012, programul BAS (Business Advisory Service) al BERD, realizat cu suportul financiar al guvernului Suediei şi UE, a finanţat 71 de proiecte, oferind granturi de 430 de mii de euro. Directorul programului, Veronica Arpintin, a comunicat că aproape o jumătate din proiecte a fost implementată în cadrul iniţiativei de reducere a consumului de energie (servicii de consultanţă care au contribuit la majorarea eficienţei energetice a companiilor), precum şi la iniţiativa „Femeilor în afaceri”.
În anul viitor, va continua lucrul BERD pentru consolidarea sectorului bancar al Moldovei: susţinerea BNM în promovarea politicilor de administrare corporativă şi creşterea transparenţei sectorului bancar, acordarea liniilor de creditare băncilor în baza programelor-cadru etc.
Referindu-se la situaţia din sectorul bancar la general, specialiştii BERD au apreciat-o drept stabilă (lichidităţi suficiente, dezvoltarea sistemului depozitar-creditar, etc.). În acelaşi timp, BERD urmăreşte cu atenţie schimbările portofoliilor băncilor. „Înrăutăţirea nesemnificativă a portofoliilor de credite ale băncilor în condiţiile de criză este un proces firesc şi imposibil de eliminat în totalitate, chiar şi dacă băncile dispun de un management anticriză excelent. Mai important este, acum, modul în care băncile îşi administrează capitalul şi lichidităţile lor şi în ce măsură sunt pregătite să schimbe procesul de eliberare a creditelor în condiţiile de criză. Abia urmează încă să vedem acest lucru”, a spus Julia Otto.
Până la sfârşitul anului, banca va semna încă 2 proiecte de anvergură de finanţare a sectorului privat (vor primi credite companiile de prelucrare a producţiei agricole şi o companie din sfera logisticii). În total, din 1992, banca a implementat în Moldova aproximativ 90 de proiecte. Volumul total al investiţiilor atrase de BERD în ţară (inclusiv din banii donatorilor) a depăşit 1,1 miliarde de euro. Portofoliul propriilor investiţii ale BERD în Moldova a depăşit 710 milioane de euro.
