Băncile stau pe un morman de lichidităţi, iar businessul pleacă din instituţiile financiare

Băncile sunt unica sursă de creditare a businessului din Republica Moldova în lipsa alternativei de finanţare, dar finanţarea s-a redus ca urmare a resurselor financiare scumpe, dar şi a plecării agenţilor economici de bună credinţă. Ba mai mult, nivelul de lichiditate din bănci creşte ca urmare a majorării soldului depozitelor.

În luna februarie, soldul depozitelor la termen în lei moldoveneşti s-a majorat cu 16,5 la sută şi a însumat 18,3 miliarde de lei, în timp ce plasamentele în valuta străină s-au comprimat cu 4,3 la sută la echivalentul a 15,7 miliarde de lei (Agroindbank deţine aproape o treime din totalul plasamentelor). Or, observăm că în prezent băncile nu sunt în goană după lichidităţi, chiar şi cu norma rezervelor obligatorii de 35 la sută, în condiţiile în care ratele oferite de acestea la plasamente nu se ridică mai sus de 7,5 la sută anual, în timp ce ratele dobânzilor la unele bănci pentru un credit de consum ajung şi la 29 la sută. Din depozitele atrase, băncile moldoveneşti creditează economia, persoanele fizice şi statul (15 la sută din finanţările bugetare sunt acoperite de băncile comerciale). În prezent, dobânda la credite practic e dublu mai mare faţă de cea a depozitelor. Creditarea economiei se reduce, iar ponderea creditelor dubioase şi compromise este în ascensiune. În ultimele 8 luni, creditarea economiei s-a redus cu peste 3 miliarde lei de la 37,2 miliarde lei în iunie 2016 la 34,2 miliarde lei în februarie 2017. Totodată, a crescut semnificativ ponderea creditelor dubioase şi compromise. De la 9,8% în iunie 2016 la 10,6% în februarie 2017.

„În perioada analizată, creditele dubioase şi compromise au rămas la acelaşi nivel şi constituie aproximativ 3,6 miliarde lei. În schimb creditele performante, ale agenţilor economici de bună credinţă care achită fără întârziere, s-au redus cu 3 miliarde lei de la 33,6 miliarde în iunie 2016 până la 30,6 miliarde lei în februarie 2017”, a explicat pe blogul său Veaceslav Ioniţă, expert IDIS Viitorul.

Altfel spus, reducerea creditării economiei are loc exclusiv ca urmare a plecării agenţilor economici de bună credinţă din sistemul bancar. Ba mai mult, cei buni de plată nu accesează credite noi. În schimb, în bănci rămân doar agenţii economici cu probleme, care nu-şi pot onora obligaţiile şi nu achită în termen creditele.

Din acest motiv şi se înrăutăţeşte portofoliul de credite al băncilor. Agenţii economici buni pleacă, iar băncile rămân doar cu creditele problematice. În mod normal băncile compensează pierderile de pe urma creditelor proaste în baza profiturilor obţinute de la creditele bune. Acum situaţia se complică deoarece cei buni nu mai vor să plătească pentru cei răi.

Un clasament al instituţiilor financiare după volumul creditelor dubioase şi compromise plasează Victoriabank în frunte cu o pondere de 25,5 la sută, urmată de Eximbank cu 23,9 la sută, BCR cu 14,1 la sută, Energbank – 12,6%, Moldindconbank – 8,7 la sută, Agroindbank – 7,3 la sută, Procreditbank – 5,9 la sută, Comerţbank – 4,3 la sută, Eurocreditbank – 4,2 la sută, Mobiasbancă – 3,2 la sută şi Fincombank cu 1,5 la sută.

Creditele de până la o lună rămân cele mai scumpe

Comparativ cu luna precedentă, rata medie ponderată a dobânzii la creditele acordate în monedă naţională a crescut cu 0,19 puncte procentuale, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei

Creditele acordate pe termene de la 2 până la 5 ani au fost cele mai atractive. În luna februarie 2017, ponderea lor a constituit 42,08% din volumul total al creditelor în monedă naţională, care au fost acordate cu o rată medie de 11,60 la sută (în descreştere cu 0,15 puncte procentuale faţă de luna anterioară). Ponderea majoră a creditelor noi acordate în monedă naţională, 65,17 la sută din volumul total al creditelor în monedă naţională, le-a revenit creditelor acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 11,42 la sută. În acelaşi timp, persoanelor fizice le-au fost acordate credite în monedă naţională cu o rată medie de 12,35 la sută.

Din punct de vedere al costului, creditele de până la o lună sunt cele mai scumpe cu o rată medie de peste 15 la sută pentru persoanele fizice şi de peste 13,3 la sută pentru persoanele juridice, iar cele mai ieftine sunt cele de peste cinci ani ale căror dobândă este de 1,5 la sută pentru persoanele juridice şi de 11,4 la sută pentru persoanele fizice. Este vorba de creditele imobiliare acordate celor două categorii de debitori.

Statistic, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în valută în perioada de referinţă a constituit 5,37 la sută, fiind cu 0,97 puncte procentuale inferioară celei din luna februarie 2016. Comparativ cu luna anterioară, rata medie a crescut cu 0,11 puncte procentuale.

În luna de raportare, creditele noi în valută au fost reprezentate preponderent de creditele acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 5,35 la sută, constituind 98,98 la sută din totalul creditelor în valută. Cele mai solicitate credite în valută au fost creditele pe termene de la 2 până la 5 ani (42,98 la sută din totalul creditelor în valută), fiind acordate cu o rată medie a dobânzii de 5,69 la sută. În ceea ce priveşte costul acestora, împrumuturile de până la o lună au o dobândă de 14,7 la sută pentru persoanele fizice, practic egală cu cea la creditele în lei moldoveneşti, iar pentru persoanele juridice, dobânda este de 6,7 la sută. Împrumuturile de peste cinci ani au o dobândă de 7,3 la sută pentru persoanele fizice şi de 5,3 la sută pentru persoanele juridice.

Populaţia are o mai mare încredere în dolari şi euro

În luna februarie 2017, rata medie ponderată la depozitele la termen atrase în monedă naţională a constituit 6,68 la sută, micşorându-se cu 0,76 puncte procentuale faţă de februarie 2016. Comparativ cu luna ianuarie 2017, rata medie a dobânzii la depozitele atrase la termen în monedă naţională, în perioada de raportare, a scăzut cu 0,12 puncte procentuale.

Depunerile pe termen de la 6 până la 12 luni, atrase cu o rată medie a dobânzii de 7,04 la sută, au fost cele mai atractive în luna de referinţă, constituind 44,05 la sută din totalul depozitelor la termen în monedă naţională.

Ponderea depozitelor la termen în monedă naţională atrase de la persoanele fizice a constituit 81,61 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, micşorându-se cu 1,70 puncte procentuale faţă de luna precedentă. Rata medie ponderată a dobânzii aferente acestora a constituit 6,77 la sută. Rata medie la depozitele atrase de la persoanele juridice a constituit 6,24 la sută, reflectând o creştere cu 0,29 puncte procentuale, comparativ cu luna anterioară.

Rata medie ponderată a dobânzii la depozitele la termen atrase în valută în perioada de referinţă a constituit 1,97 la sută, în descreştere cu 0,08 puncte procentuale comparativ cu luna februarie 2016 şi în creştere cu 0,03 puncte procentuale, comparativ cu luna ianuarie 2017.

Ponderea maximă (50,6 la sută) în totalul depozitelor atrase la termen în valută a fost consemnată la depunerile pe termene de la 6 până la 12 luni, fiind acordate cu o rată medie a dobânzii de 2,00 la sută, în descreştere cu 0,13 puncte procentuale faţă de nivelul lunii precedente.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.13 (685) din 29 martie 2017