Banca Mondială – colacul de salvare pentru producătorii de mere şi de struguri

Producătorii de mere şi struguri din Republica Moldova, care au fost afectaţi de embargoul impus de Federaţia Rusă, pot depune de săptămâna aceasta dosarele la Agenţia pentru Intervenţie şi Plăţi în Agricultură (AIPA) pentru a primi compensaţii, potrivit ministrului Agriculturii, Ion Sula.

Ajutorul financiar de 12 mil. USD a fost acordat de Banca Mondială, după ce Parlamentul a adoptat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de finanţare adiţională dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare în vederea realizării proiectului Agricultura competitivă, care prevede oferirea ajutorului financiar pentru susţinerea agricultorilor din ţara noastră.
Potrivit lui Sula, aceşti bani vor oferi posibilitatea „de a achita integral compensaţiile producătorilor de mere şi struguri tehnici care au avut de suferit în urma restricţiilor impuse de Federaţia Rusă”.
Directorul AIPA, Petru Maleru, a specificat că pentru fiecare kilogram de mere care a fost vândut procesatorilor în 2014 va fi achitată suma de zece cenţi; pentru un kilogram de struguri soiuri hibride – patru cenţi, iar pentru un kilogram de struguri soiuri europene – opt cenţi.
„Un dosar de solicitare trebuie să conţină o dovadă a faptului că plantaţia nu depăşeşte 15 hectare, un document care confirmă cantitatea de fructe livrată procesatorilor şi datele bancare unde pot fi depuse compensaţiile”, a precizat Maleru.
În prezent, în Republica Moldova există în jur de 90 de mii de producători de mere şi struguri cu plantaţii de până la 15 hectare.
Federaţia Rusă a introdus embargou pentru fructele moldoveneşti ca urmare a semnării de către Republica Moldova, la 27 iunie anul trecut, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi Acordului de Liber Schimb, criticate de Rusia, care a avertizat că va lua “măsuri de protecţie” dacă se va dovedi că acordurile afectează economia rusă. Rusia a fost acuzată în mai multe rânduri că foloseşte “arma economică” drept mijloc de presiuni diplomatice asupra Republicii Moldova.
Tratatul cu Uniunea Europeană, intrat în vigoare în toamna anului trecut, nu a ajutat Moldova să acopere pierderile provocate de sancţiunile ruseşti. Pierderile fermierilor de peste Prut sunt uriaşe. Nu au unde să-şi vândă fructele şi legumele şi nu au fost ajutaţi nici de deprecierea leului moldovenesc care a ieftinit mărfurile de export ale Moldovei.
Embargoul rusesc le-a provocat pierderi de 145 de milioane de dolari fermierilor moldoveni care au sperat în zadar că îşi vor putea redirecţiona produsele pe pieţele Uniunii Europene.
România a fost singura piaţă care şi-a deschis porţile pentru fructele şi legumele de peste Prut. Iar în cazul merelor, cantităţile ajunse în ţara vecină au fost infime, doar 1% din recolta moldovenească de 400.000 de tone de mere.
În mod normal, jumătate din această cantitate ajungea pe piaţa rusească. Disperaţi, fermierii moldoveni au ieşit în stradă şi au cerut Guvernului de la Chişinău subvenţii mai mari.
Acum, fermierii din Moldova îşi mai pot vinde fructele şi legumele pe piaţa rusească doar cu ajutorul intermediarilor din alte foste ţări sovietice, ceea ce îi forţează să taie preţurile.
Deprecierea cu 30% a leului moldovenesc din ultima perioadă ar fi trebuit să-i ajute să ofere discounturile cerute de intermediari. Însă, acest avantaj este anulat de faptul că agricultorii moldoveni au credite mari în dolari, iar ratele lor la bancă au crescut cu 30% după prăbuşirea leului.
Autorităţile moldoveneşti încearcă să-i convingă pe ruşi să anuleze restricţiile pentru fructele şi legumele moldoveneşti, iar la sfârşitul săptămânii trecute un grup de experţi de la Rosselhoznadzor a venit în Republica Moldova să se documenteze vizavi de sistemul de certificare a calităţii. Membrii delegaţiei au discutat referitor la situaţia actuală privind cooperarea moldo-rusă în vederea livrării producţiei agroalimentare moldoveneşti de origine vegetală şi animală în Federaţia Rusă.
Atât ministrul, cât şi reprezentantul ANSA au informat partea rusă despre măsurile întreprinse în vederea eficientizării controlului fitosanitar şi al calităţii produselor indicate, precum şi dotarea laboratoarelor cu utilaj performant, instruirea continuă a inspectorilor fitosanitari etc.
Delegaţia a fost invitată să inspecteze în următoarele zile, agenţii economici producători de fructe, legume, alte produse agroalimentare, precum şi depozitele frigorifice dotate cu linii moderne de sortare şi ambalare.
La rândul său, conducătorul delegaţiei Rosselhoznadzor a afirmat că unul din obiectivele vizitei este de a inspecta o serie de companii pentru a examina posibilităţile de eliminare a restricţiilor temporare la importul anumitor tipuri de produse agricole moldoveneşti pe piaţa rusă, printre care şi companii din Găgăuzia.
Pentru deblocarea situaţiei, oficialul a propus elaborarea unui Program de colaborare între Părţi, care va include între altele: instruirea specialiştilor moldoveni în centrele specializate din Federaţia Rusă; o activitate riguroasă pe principii de încredere; elaborarea metodelor unificate de prelevare a probelor; introducerea sistemului electronic de eliberare şi evidenţă a certificatelor fitosanitare şi a celor de conformitate. S-a accentuat asupra necesităţii schimbului permanent de informaţii între părţi şi controlului strict în domeniul reexportului din ţări terţe.
La finalul vizitei, ambele părţi vor semna Protocolul bilateral care va include priorităţile privind stimularea cooperării.
Până nu demult, Republica Moldova era un furnizor fidel de vin, fructe şi legume pentru piaţa Federaţiei Ruse. Astăzi, relaţiile comerciale cu Moscova s-au diminuat considerabil în comparaţie cu anii precedenţi, de aproape trei ori, spun economiştii centrului Expert-Grup într-un studiu recent. Motivul ar fi interdicţiile comerciale impuse Moldovei, dar şi criza economică prin care trece Federaţia Rusă şi care a diminuat cererea pe piaţa rusă, constată directorul executiv al Centrului, Adrian Lupuşor.
„Evident, sunt factori de oportunitate odată cu avansarea relaţiilor comerciale cu Uniunea Europeană, dar sunt şi factori de constrângere şi, probabil, factorii de constrângere au fost mult mai accentuaţi decât factorii de oportunitate şi, anume, mă refer la acele bariere – tarifare şi non-tarifare – aplicate de Federaţia Rusă împotriva unor produse moldoveneşti de origine agro-alimentară”, a afirmat Lupuşor.
Instabilitatea relaţiilor comerciale cu Federaţia Rusă a expus riscului nu doar economia Republicii Moldova, dar şi angajaţii din domeniile afectate – agricultura şi industria alimentară. Un calcul aproximativ al economiştilor Expert Grup, operează cu cifre de zeci de mii de muncitori, care au avut de suferit de pe urma diminuării exporturilor spre Federaţia Rusă.
„Trebuie valorificate alte pieţe de desfacere. În acest moment, Uniunea Europeană şi Rusia, deţin împreună, pentru unele produse aproape 100% din exporturi, pentru altele mai puţin. Însă avem în cadrul Comunităţii Statelor Independente state cu care avem relaţii bune: Kazahstan, Belarus, Ucraina, Georgia, unde exporturile ar putea creşte. Pe de o parte, se cunoaşte producţia moldovenească, pe de altă parte, implementarea unor standarde europene ar creşte, probabil, şi credibilitatea faţă de produsele moldoveneşti în faţa altor state, care au încredere în standardele europene”, se mai spune în studiul Expert Grup.
Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că exporturile de fructe şi legume s-au cifrat, în primul trimestru al acestui an, la 71 mil. USD, cu 2,3% mai puţin comparativ cu perioada similară a anului precedent. În ceea ce priveşte exporturile de mărfuri şi produse în Rusia, scăderea a fost dramatică de 52%, până la 54,4 mil. USD în primele trei luni ale anului 2015. Locul Rusiei în topul statelor cu cele mai multe livrări a fost ocupat de România cu un volum total de 109,6 mil. USD, cu 17% mai mult.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.22 (592) din 3 iunie 2015