Agricultorii vor avea posibilitatea de a amâna achitarea impozitului pe venit până pe 30 decembrie. Anunţul a fost făcut de premierul Vlad Filat în cadrul şedinţei de Guvern, în contextul secetei din acest an. Potrivit estimărilor ministerului Agriculturii, seceta din acest an va prejudicia agricultura cu 2,5 miliarde de lei. În acelaşi timp, un studiu al Institutului de Finanţe şi Statistică al Academiei de Ştiinţe arată că, din cauza secetei, se vor scumpi mai multe produse alimentare, inclusiv pâinea. Vara aceasta Republica Moldova s-a confruntat cu cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani.
În aceste condiţii, agricultorii vor primi subvenţii din partea statului pentru lucrările agricole de toamnă. Şi anume, câte 200 de lei pentru un hectar semănat cu grâu de toamnă. Agricultorii îşi vor primi, însă, banii mult mai târziu, după ce o comisie specială va estima cheltuielile.
Pentru atenuarea efectelor secetei din acest an, Guvernul Moldovei va cere ajutor de la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură şi Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională. Sprijinul financiar va fi direcţionat pe trei segmente. ”În primul rând, susţinem deţinătorii de animale şi furaje, ca să nu ajungem la sacrificarea şeptelului, în special de vite cornute mari. Susţinem întreprinderile agricole, ţăranii, să înfiinţeze culturi de toamnă, grâu de toamnă, ca să nu ratăm anul viitor. Vom susţine producătorii agricoli, în primăvara anului viitor, cu seminţe de porumb”, a subliniat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.
Totodată, ministrul a informat că guvernul a negociat cu donatorii externi ai Republicii Moldova acordarea unui ajutor pentru agricultori.
„Am spus care este suma şi costul lucrărilor de toamnă şi primăvară, iar fiecare donator va determina, unde poate interveni. Este nevoie de 1 milion de dolari pentru a salva urgent furajele. Pentru seminţe şi fertilizanţi este nevoie de o sumă foarte mare, de 88 milioane de dolari”, a declarat ministrul Agriculturii.
Ministrul a precizat că după ce vor fi încheiate negocierile cu partenerii de dezvoltare, va fi anunţată suma asistenţei acordate agricultorilor.
„Procedura de a obţine asistenţă durează. După ce va fi totul clar, urmează să anunţăm modalitatea de susţinere, astfel ca agricultorii să poată accesa credite pentru a semăna grâu. Ulterior, Agenţia de Plăţi va veni cu suportul necesar. Mai bine să venim ulterior cu cifre concrete, pentru a nu induce agricultorii în eroare”, a mai spus Bumacov.
În unele localităţi, unii producători au majorat deja preţul la pâine până la un leu pentru produs. Deocamdată, cel mai mare furnizor de produse de panificaţie, ”Franzeluţa”, nu a operat majorări de preţ, dar directorul companiei susţine că scumpirile sunt inevitabile.
Preţul pâinii s-a majorat ultima dată în 2011. Atunci, Combinatul de panificaţie din Făleşti a majorat preţul cu 25 de bani. Tot atunci, în Orhei şi Bălţi costul pâinii a crescut cu 15 bani şi, respectiv, 30 de bani.
Comercianţii profită de seceta severă din acest an şi majorează preţul uleiului. Mai mult, ei anunţă că în curând vor afişa noi preţuri. Chiar dacă producătorii afirmă că nu au operat scumpiri, la unele pieţe agroalimentare comercianţii au afişat preţuri mai mari cu doi lei pentru un litru de ulei.
Cel mai mare producător de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova nu a scumpit uleiul, deşi spune că majorările sunt inevitabile.
Potrivit unui raport al Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS), Republica Moldova este predispusă într-un mod particular calamităţilor naturale datorită unei combinaţii specifice dintre amplasarea geografică, practicile inadecvate de cultivare a solului şi schimbările climaterice. Mai mult ca atât, din cauza nivelului înalt de sărăcie în zonele rurale, a vulnerabilităţii agriculturii din Republica Moldova, precum şi a măsurilor inadecvate de reducere a riscurilor, impactul calamităţilor naturale asupra economiei ţării este deosebit de grav.
În medie, R. Moldova este afectată de secetă o dată în cinci ani la nordul ţării şi o dată la trei ani în raioanele de centru şi sud.
Agricultura este sectorul economiei naţionale cel mai expus şi vulnerabil faţă de riscurile naturale şi schimbările climatice. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea şi stabilitatea producţiei agricole în Republica Moldova, îl constituie condiţiile agroclimaterice, în special, lipsa de umezeală, condiţionată în mare măsură de secete, prezenţa cărora devine tot mai dezastruoasă şi cu consecinţe severe. Cea mai gravă secetă în R. Moldova s-a înregistrat în 2007, când prejudiciile s-au ridicat la circa 7,5 mld. lei.
Potrivit raportului IEFS, se aşteaptă o creştere a preţurilor cerealierelor furajere, din care cauză se vor scumpi (în lanţ) şi produsele zootehnice – lapte, carne, ouă etc. De asemenea, după cum arată practica anilor precedenţi, din cauza lipsei furajului, aproximativ cu 15-20% se va micşora şeptelul de animale (porci şi găini) şi aproximativ cu 10-5% – şeptelul bovinelor. De menţionat, că scumpirea şi mai radicală a cărnii şi produselor din carne va fi simţită pe piaţa internă cu o întârziere de 5-6 luni. Ca rezultat al scumpirii unei game largi a produselor alimentare, este de aşteptat creşterea nivelului inflaţiei în a doua jumătate a anului 2012, cu 1,5-2,0%, se mai arată în raport.
În acest an, se estimează că reducerea efectivului de animale din cauza secetei va reprezenta 15-20% din şeptelul de vite. În cele mai afectate zone, cum sunt Găgăuzia şi Taraclia, impactul ar putea fi şi mai mare. Experienţele din trecut arată că e puţin probabil că va surveni restabilirea numărului de animale, indicând pierderi permanente în şeptel şi reducerea mijloacelor de trai ale populaţiei.
Cei mai afectaţi de secetă vor fi fermierii de scară mică şi medie, inclusiv fermierii care cresc propriile animale şi micii antreprenori (companii care cultivă mai puţin de 10 ha). Aceştia constituie între 10 şi 30% din populaţia rurală. Pe lângă recoltele reduse sau pierdute, aceştia urmează să investească în producţia pentru viitorul sezon şi/sau nutreţ pentru animale.
În acest context, experţii propun măsuri de combatere a secetei, printre care: restabilirea şi dezvoltarea continuă a suprafeţelor de irigare; extinderea suprafeţelor agricole supuse procedurii de asigurări subvenţionate; creşterea nivelului de subvenţionare (în primul rând – subvenţionarea investiţiilor) a producătorilor agricoli; implementarea soiurilor moderne, rezistente la secetă, respectarea asolamentului şi altor cerinţe tehnologice de bază privind sectorul fitotehnic al agriculturii autohtone; adaptarea agriculturii autohtone la condiţiile şi cerinţele Politicii Agrare Comune a Uniunii Europene etc.
Şi Ministerul Agriculturii a prevăzut o serie de măsuri pentru reducerea efectelor secetei pe viitor. Astfel, priorităţile ministerului pentru 2012-2015 se referă la: implementarea reformei siguranţei alimentare; restructurarea şi modernizarea sectorului vitivinicol; susţinerea dezvoltării unei infrastructuri de piaţă modern; implementarea agriculturii conservative; reforma sectorului de producere a cărnii şi laptelui; susţinerea dezvoltării producţiei de energie regenerabilă din deşeuri agricole, precum şi revitalizarea sistemelor de irigare şi extindere a suprafeţelor de terenuri irigate.
• Circa 30% din cetăţenii R. Moldova sunt ocupaţi în agricultură;
• Terenurile agricole reprezintă 73,8%2 din suprafaţa totală a ţării
• Agricultura contribuie cu 16,2% la PIB;
• Circa 84% din terenurile agricole sunt privatizate (1,692,000 ha);
• Suprafeţele cultivate reprezintă circa 1 483 000 ha. Cerealele sunt cultivate pe 60,6% din terenurile agricole.
Cristina MIRON
