Creată acum zece ani, zona economică liberă (ZEL) Ungheni-Business şi-a demonstrat funcţionalitatea şi capacitatea de atragere a capitalului. Astfel, ZEL se plasează pe locul I după volumul total de investiţii atrase şi după vânzările nete în 2013. Alte trei proiecte investiţionale cu capital străin sunt în proces de examinare şi urmează a fi implementate în acest an.
Natalia Iepuraş, administratorul ZEL Ungheni-Business susţine că 2013 a fost anul cel mai relevant pentru activitatea rezidenţilor din zona economică liberă şi a fost înregistrată o creştere de aproape 20% la cei mai importanţi indicatori. Doar anul trecut au fost atrase investiţii în sumă de 6,4 mil. dolari, succes realizat, în mare parte, de procesul de extindere şi achiziţionare a utilajului pentru croire automată efectuate de ÎCS Lear Corporation SRL. Acesta a închiriat suplimentar circa două mii de metri pătraţi pe care intenţionează să-i utilizeze la producerea huselor auto pentru companiile Toyota, Daimler şi Ford fiind cele mai recente proiecte câştigate de întreprinderea respectivă.
Întreprinderea mixtă Euro Yarns SRL, de asemenea, planifică să-şi mărească capacitatea de producţie. “Activăm aici pentru că este o zonă geografică avantajoasă, iar noi intenţionăm să mărim exporturile către ţările europene. În prezent, doar 40% din producţia noastră este orientată spre export, restul este achiziţionată de producătorul local de covoare Moldabela care, de asemenea, este rezident al acestei zone economice libere”, spune Constantin Bolun, administratorul Euro Yarns SRL, întreprindere care produce fibre sintetice pentru industria de textile. Investiţiile totale planificate de acest agent economic vor însuma, pe parcurs, mai mult de 6 mil. euro.
Potrivit raportului anual pentru 2013, volumul vânzărilor la toate genurile de activitate, efectuate în ZEL Ungheni-Business, a constituit 1,3 mil. lei sau cu 19% mai mult decât în anul precedent. De asemenea, s-au înregistrat creşteri ale volumului de producţie fabricate la mai multe tipuri de mărfuri, precum fibre sintetice (de 7,3 ori), produse de carne (de 5,3 ori), tapiţerie din material sintetic pentru scaune de autovehicule (cu 14%) şi palete de lemn (cu 11%). Volumul total al investiţiilor atrase în această zonă se ridică la 55,8 mil. dolari.
În cadrul unei întâlniri recente cu antreprenorii de la ZEL Ungheni, ministrul economiei, Valeriu Lazăr a discutat despre oportunităţile liberalizării comerţului cu UE, odată cu crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Comprehensiv (DCFTA). El a menţionat că agenţii economici din zonele economice libere sunt mult mai pregătiţi decât alţii pentru condiţiile impuse de Acordul de Liber Schimb. “În aceste zone, circa 90% dintre întreprinderi au activităţi industriale şi exportă producţia aproape în totalitate, deci ele sunt prezente pe piaţa europeană şi cunosc specificul ei”.
Ministrul a mai vorbit şi despre soluţiile incluse în Foaia de parcurs privind sporirea competitivităţii şi programele concrete cum ar fi proiectul Băncii Mondiale pentru ameliorarea competitivităţii (PAC II), în cadrul căruia vor fi acordate finanţări destinate implementării proiectelor de îmbunătăţire a afacerilor, precum companiile care exportă în mod direct, cele din cadrul lanţurilor valorice orientate spre export, dar şi companiilor care au scopul să exporte în viitorul apropiat.
Menţionăm că, în prezent, există taxe vamale la importul mai multor categorii de materie primă din UE şi Turcia care sunt utilizate în industria textilă din Moldova. Potrivit unor estimări, aceste taxe ar constitui câteva zeci de milioane de euro. După semnarea Acordului, cel mai important beneficiu direct pentru importatori va fi scutirea de taxele vamale, iar mijloacele băneşti vor putea fi orientate spre dezvoltarea activităţii sau investite în materie primă. Beneficiile indirecte ar fi transferul practicilor şi experienţei europeane, excluderea barierelor birocratice şi implementarea unor instrumente de suport prin anumite stimulente. “În măsura în care vor dispărea taxele vamale la importul produselor originale spre aceste pieţe, iarăşi este un avantaj, dar trebuie să fim şi noi gata să deschidem gradual piaţa pentru mărfurile europene. Cu cât este mai mare competiţia, cu atât mărfurile sunt mai calitative şi preţurile mai accesibile pentru consumutorii finali. De aceea, efectul Acordului este unul complex, în primul rând, pentru agenţii economici şi le oferă acestora o previzibilitate în activitate”, a conchis ministrul economiei.
A. E.
