Datoria externă brută a Republicii Moldova, la sfârşitul semestrului I al anului 2019, a constituit 7,3 miliarde USD, diminuându-se cu 1,5 la sută în raport cu sfârşitul anului 2018. Cea mai mare pondere în datoria externă le-a revenit societăţilor nefinanciare – 40,1 la sută (cu 0,3 p.p. mai puţin comparativ cu sfârşitului lui 2018), urmate de creditarea intragrup în cadrul investiţiilor directe (inclusiv datoriile pentru importul de gaze naturale) – 26,3 la sută (mai mult cu 0,4 p.p.), administraţia publică cu o pondere de 23,4 la sută (mai mult cu 0,5 p.p.), societăţile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală – 4,4 la sută, potrivit datelor Balanţei de Plăţi a Băncii Naţionale a Moldovei.
Datoria externă sub formă de împrumuturi, alocări de Drepturi Speciale de Tragere (DST) şi titluri de angajamente a constituit 4,7 miliarde USD (64,7 la sută din datoria externă brută), dintre care 40,5 la sută revin sectorului public (datoria BNM, datoria de stat directă, datoria corporaţiilor publice şi UAT), iar 59,5 la sută le revin împrumuturilor contractate de agenţii economici din sectorul privat, inclusiv în cadrul creditării intragrup. Stocul împrumuturilor, alocărilor de DST şi al titlurilor de angajamente a rămas practic la acelaşi nivel faţă de situaţia din 31.12.2018. Sprijinul organizaţiilor internaţionale pentru finanţarea proiectelor de stat a constituit 69,97 mil. USD.
În structura pe valute a împrumuturilor externe din cadrul datoriei publice şi public garantate au predominat angajamentele în DST cu o pondere de 53,9 la sută, pe când împrumuturile externe din cadrul datoriei private negarantate au fost, preponderent, în dolari SUA cu o pondere de 48,3 la sută şi în euro – de 47,5 la sută.
Datele BNM arată că la sfârşitul lui iunie, datoria externă publică şi public garantată a atins valoarea de 1,9 miliarde USD (26,2 la sută din total), în scădere cu 0,6 la sută faţă sfârşitul anului 2018, iar cea privată negarantată – 5 424,19 mil. USD (73,8 la sută din total), diminuându-se cu 1,8 la sută faţă de situaţia la finele anului 2018. Conform situaţiei la 30.06.2019, cel mai mare creditor al statului în continuare rămâne a fi Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 37,2 la sută din datoria externă publică totală sau 717,61 mil. USD (dintre care datoria faţă de AID a constituit 622,53 mil. USD, BIRD – 93,83 mil. USD, CFI – 1,25 mil. USD), urmat de FMI cu o pondere de 23,6 la sută.
Structura pe creditori a datoriei externe publice şi public garantate arată că Republica Moldova s-a împrumutat cel mai mult de la Banca Mondială – 37,2%, FMI – 23,6% şi BEI – 15,2%. Printre finanţatori se mai numără: România cu o pondere de 5,4% şi BERD – cu 4,6%.
Guvernul a reuşit să deblocheze finanţarea externă după o perioadă de trei ani. Astfel că la sfârşitul lunii iunie, europarlamentarul Siegfried Mureşan spunea că UE va debloca banii de îndată ce guvernul Republicii Moldova va respecta condiţiile pentru alocarea acestui credit. Lucrurile stau în felul următor: UE are deja de trei ani de zile la dispoziţie suma de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Vorbim despre un sprijin pentru cetăţenii Republicii Moldova. Condiţiile în care aceşti bani pot fi accesaţi sunt foarte clare: respectarea standardelor democratice în materie de sistem politic pluripartinic; alegeri libere şi democratice; combaterea corupţiei; independenţa justiţiei; combaterea spălării banilor şi începerea unor investigaţii serioase privind furtul unui miliard de euro în anul 2014 din sistemul bancar al Republicii Moldova. Acestea au fost condiţiile stabilite în urmă cu trei ani de zile, iar guvernul anterior nu a catadicsit să le îndeplinească… De aceea, aceşti bani nu au putut ajunge încă la cetăţenii Republicii Moldova. Fostul guvern a constituit un obstacol în dorinţa noastră de a ajuta Republica Moldova.
După deblocarea tranşei de 14,5 milioane euro de către UE, în luna septembrie şi FMI a transferat Republicii Moldova 46,1 milioane USD.
“Autorităţile au realizat cu fermitate măsurile necesare pentru a elimina devierile de la programul susţinut de FMI şi a atinge obiectivele privind asigurarea stabilităţii macroeconomice şi avansarea reformelor. Pe viitor, este esenţial ca autorităţile să continue promovarea unor politici prudente şi a unor reforme structurale care vizează consolidarea sectorului financiar, menţinerea durabilităţii bugetar-fiscale şi crearea condiţiilor pentru acoperirea cheltuielilor sociale şi de infrastructură. Au fost înregistrate progrese semnificative în implementarea agendei de reforme în sectorul financiar. Au fost duse la bun sfârşit măsuri importante pentru asigurarea transparenţei acţionariatului şi a conformării exigenţelor de rigoare în sectorul bancar. S-au înregistrat progrese în îmbunătăţirea cadrelor de supraveghere şi reglementare, eliminarea expunerilor mari ale băncilor faţă de părţile lor afiliate şi consolidarea mecanismelor de asigurare a stabilităţii financiare. În perioada ce urmează, va fi extrem de important de a asigura ieşirea de sub regimul de administrare temporară a unei bănci care se plasează pe al doilea loc după mărime în sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova, a atenua riscurile în creştere din sectorul financiar-nebancar şi a perfecţiona cadrul de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, dar şi de a realiza progrese semnificative în recuperarea activelor fraudate”, se spune în comunicatul Fondului Monetar Internaţional.
Economiştii fondului susţin că politica monetară trebuie să se axeze în continuare pe obiectivul menţinerii stabilităţii preţurilor, în contextul unui regim flexibil al ratei de schimb. BNM urmează să-şi îmbunătăţească în continuare cadrul de funcţionare şi capacităţile operaţionale. Este extrem de important de salvgardat independenţa BNM, fapt care îi va permite să-şi realizeze plenar mandatul de menţinere a stabilităţii preţurilor şi de asigurare a stabilităţii sectorului financiar.
Pentru a debloca potenţialul economic al Moldovei, este nevoie de progrese în ceea ce priveşte identificarea şi eliminarea blocajelor de ordin structural. Îmbunătăţirea guvernanţei şi combaterea corupţiei, consolidarea funcţiei de intermediere a băncilor, promovarea unei politici tarifare transparente şi previzibile în sectorul energetic şi promovarea unui mediu favorabil afacerilor vor stimula potenţialul de creştere economică şi vor duce la sporirea veniturilor”.
Experţii economici susţin că Republica Moldova va fi dependentă de finanţarea externă încă mult timp, în condiţiile în care schimbările se lasă aşteptate. Banii moldovenilor care muncesc în străinătate sunt perfuzia care menţine economia ţării pe linia de plutire.
Accesul la pieţele de capital internaţionale ar oferi Republicii Moldova deschidere la o finanţare mai ieftină şi la condiţii mai avantajoase. Chişinăul nu are acces la pieţele de capital din cauza unui rating de ţară foarte mic. Acest lucru a îndepărtat ţara de piaţa de capital din exterior care ar fi oferit Chişinăului oportunitatea de a accesa bani ieftini. Deocamdată nu putem spune când Republica Moldova şi-ar putea creşte ratingul de ţară, în condiţiile în care reformele bat pasul pe loc sau sunt făcute în regim pompier.
Victor Ursu
