Pe lângă ameninţările sectorului de sănătate, pandemia globală va avea un impact nefast şi asupra economiilor globale. Or, Republica Moldova nu este ferită în condiţiile în care o parte din companii vor intra în insolvenţă, iar debitorii persoanele fizice ar putea avea probleme la rambursarea împrumuturilor. Acest lucru ar putea pune presiune pe bilanţurile băncilor, dar şi pe majorarea ratei creditelor neperformante.
În prezent, sectorul bancar al Republicii Moldova este bine capitalizat pentru a face faţă crizei. Dispune de suficiente lichidităţi ca să susţină businessul şi populaţia.
De asemenea, “poziţia externă a ţării prezentată de rezervele valutare e destul de confortabilă, cu active de circa 3 mlrd. USD sau cel puţin 5 luni de import. Cu toate acestea, unii clienţi ai băncilor cu greu vor face faţă crizei sau se vor ciocni cu falimentul la etapa ulterioară. Acest fapt inevitabil va extinde volumul de credite neperformante, numărul cazurilor de insolvenţă şi portofoliile companiilor de colectare a creanţelor. De asemenea, reducerea cererii interne ar putea determina ajustarea preţurilor unor active (ex. imobile) ce va pune şi mai multă presiune pe bilanţurile băncilor. În cele din urmă, băncile ar putea fi reticente în refinanţarea/restructurarea unor credite, iar prima de risc cerută pentru finanţarea guvernului ar putea creşte pe fondul înrăutăţirii situaţiei finanţelor publice şi condiţiilor economice generale”, susţin economiştii de la Expert Grup.
Pentru a nu permite înrăutăţirea situaţiei, dar şi atenuarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, pentru a menţine băncile suficient de bine capitalizate şi stabile, banca centrală recomandă băncilor să nu distribuie dividende către acţionari, dar şi alte forme de distribuire a capitalului.
“Capitalul conservat poate fi utilizat pentru a absorbi eventualele înrăutăţiri ale calităţii portofoliului de credit şi a sprijini finanţarea mediului de afaceri şi a populaţiei. În acest context, băncile sunt încurajate să continue să promoveze politici adecvate privind recunoaşterea şi acoperirea expunerilor neperformante şi să efectueze o planificare solidă a capitalurilor şi a lichidităţilor, precum şi o gestiune robustă a riscurilor”, se arată în mesajul BNM.
Ultimele datele ale BNM relevă că soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după 2 ani de evoluţie ascendentă, înregistrează o tendinţă de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Diminuarea ponderii creditelor neperformante se explică prin faptul că băncile au aplicat unele proceduri noi (separarea activelor „bune” de cele „rele” etc.), care au condus la reducerea stocului acestora.
“Practic asistăm la o reducere simultană atât a cererii, cât şi a ofertei de bunuri şi servicii. Unele sectoare înregistrează o reducere semnificativă a activităţii economice, în timp ce altele cu greu fac faţă restricţiilor impuse. În lipsa unor măsuri decisive de intervenţie, economia reală riscă să se confrunte rapid cu o scădere drastică a volumului vânzărilor, o reducere a ratei de ocupare şi, implicit, creşterea şomajului. Investiţiile private se vor reduce, atenţia antreprenorilor fiind orientată pe asigurarea cheltuielilor curente şi menţinerea pe cât posibil a angajaţilor calificaţi. De asemenea, există riscul apariţiei unor blocaje în lanţurile de aprovizionare, dar şi în relaţia furnizori-clienţi. Toţi vor trebui să-şi asume o parte din pierderi, de la producători până la proprietarii de magazine, birouri, bănci, furnizori”, este de părere Adrian Lupuşor, directorul Expert Grup.
Potrivit lui Lupuşor, BNM ar trebui să menţină rata de bază la un nivel inferior şi eventual să reducă treptat norma rezervelor obligatorii pentru a stimula reducerea dobânzilor în economie şi a majora infuzia de lichidităţi. BNM deja a anunţat reducerea ratei de bază cu 1,25 p.p. până la 3,25% şi a normei rezervelor obligatorii pentru depozitele în lei cu 2,5 p.p. până la 38,56%. Totuşi, în actualul context, este necesară o relaxare mai pronunţată a politicii monetare, în special prin reducerea normei rezervelor obligatorii până la 15%, fapt ce ar disponibiliza automat circa 10 miliarde MDL. Cadrul inflaţionist permite relaxarea politicii monetare, însă chiar şi o creştere a nivelului inflaţiei peste ţinta BNM constituie o problemă mai puţin acută comparativ cu repercusiunile potenţiale ale crizei asupra stabilităţii macrofinanciare, or anume acesta ar trebui să fie principalul obiectiv al BNM în perioada crizei.
Ba mai mult, în vederea susţinerii canalizării lichidităţilor din sistemul bancar în economia reală, este necesară emiterea de garanţii de stat pentru creditele care finanţează fluxul de numerar acordate companiilor a căror activitate a fost sistată de măsurile restrictive stabilite pentru perioada stării de urgenţă. Mecanismul de emitere a acestor garanţii ar putea urma exemplul programului “Prima Casă” inclusiv în ceea ce priveşte compensarea unei părţi din dobândă.
Economia este sensibilă la şocurile externe, deoarece Republica Moldova nu dispune de resurse minerale şi este dependentă de exporturi. Acest lucru poate fi observat la cererea pentru produsele prelucrate în regim lohn (cablaje, textile). Aceste ramuri depind direct de industria automotive din ţări, precum România şi Germania sau cea textilă din Italia. Or, potrivit expertului financiar Viorel Gârbu, care a relatat pentru infodebit.md, pronosticurile indicatorilor macroeconomici pentru anul curent presupun o creştere a acestui indicator de ordinul a 3,8%, implicit, în condiţiile unor mărimi comparabile a preţurilor (inflaţie 0%), economia naţională se anticipează să crească cu aproximativ 8 mlrd. lei. Incapacitatea atingerii acestei performanţe economice semnifică stagnarea nivelului de bunăstare economică a cetăţenilor ţării, dar şi ratarea unor venituri suplimentare ale bugetului de stat. În cazul unui impact semnificativ al crizei epidemiologice care ar duce la stagnarea economiei naţionale, veniturile bugetului consolidat central din impozite, taxe, contribuţii şi prime de asigurări obligatorii vor rata sume de ordinul a 2,3 mlrd. lei în condiţiile puterii de cumpărare a leului moldovenesc din anul trecut. Este imperativ necesar pentru autorităţile naţionale să minimizeze impactul crizei epidemiologice, evitând transformarea acesteia într-o criză economică şi socială de lungă durată. Importanţa acestei acţiuni constă nu doar în perspectiva unor venituri fiscale ratate în anul curent, ci şi, îndeosebi, în faptul că odată aduse în faliment, întreprinderile sau chiar sectoarele strategice ale economiei naţionale vor reveni la nivelul de dinaintea crizei într-o perioadă lungă de timp.
Totodată, FMI spune că deşi, până la moment, Covid-19 a afectat în special sistemele de sănătate din economiile avansate, pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare ar putea fi afectate de o combinaţie de crize – medicală, economică şi financiară. Multe dintre aceste ţări vor avea nevoie de suport pentru a-şi consolida răspunsul la criză, pentru a restabili locurile de muncă şi creşterea economică într-un timp cât mai scurt.
Victor Ursu
