După o perioadă de diminuare, începând cu luna martie 2018 şi până în septembrie 2019 portofoliul de credite a înregistrat o creştere consecutivă de la 32,3 miliarde de lei până la 39,6 miliarde de lei cu 7,2 miliarde de lei sau 22,4%, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei.
Astfel, 36,5% dintre credite au fost acordate clienţilor corporativi, 30,2% – întreprinderilor mici şi mijlocii, 16,6% – credite de consum şi 14,4% – pentru procurarea şi construcţia imobilului. În cazul în care ritmul de creştere a creditelor se va menţine în câţiva ani, soldul creditelor pentru consum şi a celor acordate pentru procurarea imobilelor îl va depăşi pe cel al sectorului corporate. “Atestăm o modificare a structurii de creditare, cu o creştere majoră a creditelor acordate persoanelor fizice fie pentru procurarea imobilului, fie pentru alte necesităţi de consum”, potrivit opiniei guvernatorului BNM, Octavian Armaşu.
Comparativ cu alte ţări, băncile din Republica Moldova sunt capitalizate suficient, având în vedere faptul că rata de adecvare a capitalului se situează la un nivel mai înalt decât în celelalte ţări din Europa.
Datele BNM arată că ponderea creditelor neperformante la situaţia din 30 septembrie 2019 în totalul creditelor a constituit 10,2%, fiind în scădere cu 2,3 p.p. faţă de 31 decembrie 2018. Comparativ cu finele anului 2017, ponderea creditelor neperformante în total credite s-a diminuat cu 8,2 p.p.
La sfârşitul lunii septembrie, activele pe sectorul bancar, conform datelor prezentate de băncile licenţiate, au constituit 87,497.2 mil. lei, majorându-se faţă de finele anului precedent cu 4,420.6 mil. lei sau 5,3%. În structura activelor, cea mai semnificativă majorare a înregistrat articolul din bilanţ Credite şi avansuri la cost amortizat cu 4,366.3 mil. lei sau 12,7% şi Alte depozite la vedere cu 1,08 miliarde de lei sau 15,2%. Portofoliul de credite brut prudenţial a constituit 39,6 miliarde de lei, majorându-se pe parcursul anului 2019 cu 4,1 miliarde de lei sau 11,7%.
Nivelul de provizionare (acoperire) a creditelor neperformante pe sector este de 70,4 la sută. Astfel, în cazul nerambursării acestora există un risc scăzut de afectare a capitalului.
“După declinul din 2016, creditele noi acordate în lei au crescut cu circa 20% în anii 2017 şi 2018. Deosebit de rapid cresc creditele în monedă naţională oferite persoanelor fizice. În 2018, acestea au crescut cu 36,5%, iar în ianuarie-iunie 2019 – cu 44,9%. Creditele în monedă naţională oferite persoanelor juridice au crescut cu 11,1% în 2018, iar în şase luni ale anului 2019 – cu 19,7% faţă de anul precedent. Această evoluţie trebuie asociată cu lansarea Programului „Prima Casă”, care a facilitat accesul la credite imobiliare, dar şi cu nivelurile foarte joase ale ratelor nominale ale dobânzilor înregistrate în 2018 şi în prima jumătate a anului 2019. Totuşi, majorarea ratei de bază în vara anului 2019 va tempera procesul de creditare”, potrivit Raportului de Stare a Ţării a Expert-Grup.
În cazul creditelor în valută, evoluţiile au fost mult mai line. Aici, în 2018, majorarea a constituit 13,2%, însă în prima jumătate a anului 2019 ritmul de creştere s-au redus până la 8,8%, acest efect datorându-se deprecierii leului moldovenesc.
Conform raportului „Doing Business”, în ultimii trei ani Republica Moldova s-a clasat printre primele 50 de economii în funcţie de uşurinţa desfăşurării afacerilor, ocupând poziţia 44 în 2017 şi 2018, şi 47 în 2019. Această îmbunătăţire s-a datorat însă facilitării procedurii de înregistrare a afacerilor. În rest, economia continuă să fie afectată de probleme fundamentale legate de justiţie şi corupţie, iar acest fapt determină atractivitatea scăzută a ţării pentru desfăşurarea afacerilor atât pentru campaniile naţionale, cât şi pentru cele din exterior. Un indicator relevant în acest sens este stocul de ISD per capita – un barometru al atractivităţii economice. În 2018, acest indicator a constituit puţin peste 1500 USD – una dintre cele mai mici valori dintre statele Europei Centrale şi de Est.
La sfârşitul anului 2018 a fost pusă în aplicare o amplă relaxare fiscală care prevedea: trecerea de la impozitarea progresivă în două rate (7% şi 18%) la aplicarea impozitului unic de 12% pentru venitul persoanelor fizice; reducerea de la 23% la 18% a contribuţiei de asigurări sociale obligatorii de stat achitate de angajator, reducerea de la 20 la 10% a cotei TVA în sectorul HoReCa. Relaxarea fiscală a avut efecte pozitive asupra economiei: s-a majorat salariul net, iar activitatea investiţională privată s-a dinamizat. Totuşi, în urma implementării reformei, statul a ratat venituri bugetare în valoare de 1,5 miliarde de lei.
Pe lângă relaxarea fiscală, statul a majorat semnificativ salariile angajaţilor bugetari şi s-a implicat într-un amplu program de investiţii publice. Drept urmare, în prima jumătate a anului 2019, deficitul bugetar a crescut semnificativ şi ar putea atinge nivelul de 3% din PIB. În acest context, noul Guvern, instaurat după alegerile din 24 februarie 2019, a fost nevoit să recurgă la majorări de impozite şi la reducerea cheltuielilor. Printre măsurile de ajustare fiscală se numără revenirea la cota TVA de 20% în sectorul HoReCa şi anularea regimului fiscal preferenţial pentru tichetele de masă (alocaţiile angajatorului pentru tichetele de masă vor fi impozitate la fel ca şi veniturile salariale).
În acest context, este elocvent exemplul modificărilor operate la regimul fiscal aferent HoReCa. Atât decizia ce se referă la reducerea TVA în 2018, cât şi hotărârea privind majorarea acestui impozit indirect în 2019 nu au fost bine argumentate de către Executiv. Totodată, schimbarea rapidă a Hotărârii de Guvern reprezintă un semnal negativ şi creează o stare de incertitudine pentru agenţii economici.
“Într-un mediu în care nu există siguranţă şi certitudine privind stabilitatea în timp a unei măsuri regulatorii este dificil, pentru firme, să elaboreze planuri de lungă durată şi să activeze în conformitate cu acestea. În respectiva ordine de idei, în activitatea sa Guvernul trebuie să ţină cont de câteva aspecte: elaborarea politicilor trebuie să se bazeze pe analize consistente, care iau în consideraţie costurile şi beneficiile tuturor părţilor interesate; în mod normal, promovarea politicilor publice trebuie să fie stabilă în timp, cel puţin, pe termen mediu. Este evident că pot exista abateri de la această regulă – de exemplu, în contextul unor evenimente extreme (război sau cataclisme naturale) sau când se demonstrează că actul normativ a fost elaborat cu rea-intenţie şi serveşte unui grup restrâns de interese”, se mai spune în Raportul de Stare a Ţării.
În acelaşi timp, agricultura este sectorul economic cu cea mai mare vulnerabilitate la condiţiile climaterice. Factori precum degradarea infrastructurii de irigare au sporit şi mai mult sensibilitatea acestui sector la condiţiile climaterice. O măsură ce ar mări rezilienţa la schimbările climatice se referă la elaborarea unui program naţional de împădurire a ţării. Conform datelor din anul 2017, gradul de împădurire a ţării este de 11,2%, iar acest nivel este sub pragul minim de 15%, necesar pentru asigurarea echilibrului ecologic. Alte măsuri ce ar consolida imunitatea ţării la vulnerabilităţile climatice ţin de promovarea transportului „verde”, a agriculturii ecologice şi a unor modele mai econome de consum al apei.
Victor Ursu
