Viorel Miron: “Asistăm la o amplificare a eforturilor de finanţare depuse de asociaţiile de economii şi împrumut”

Interviu oferit ziarului Capital Market de către Viorel Miron, membru al Consiliului de Administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

– Primele Asociaţii de Economii şi Împrumut (AEÎ) şi-au început activitatea în anul 1998. Cum a evoluat pe parcurs activitatea acestor instituţii financiare nebancare şi în ce măsură acest sector a devenit unul consolidat şi capitalizat? Ce cotă din piaţa financiară le revine AEÎ?

– Asociaţiile de economii şi împrumut prin natura lor reprezintă organizaţii necomerciale constituite benevol de către persoane fizice şi juridice, asociate pe principii comune având scopul de a acorda ajutor financiar reciproc membrilor săi.

Primele asociaţii de economii şi împrumut au fost înregistrate în Moldova începând cu anul 1998, pentru ca în prezent să existe 285 de astfel de asociaţii, cea mai mare parte dintre acestea desfăşurându-şi activitatea în zone rurale.

Din momentul iniţierii activităţii primelor asociaţii şi până la moment acest sector a cunoscut o dinamică continuă, astfel încât la sfârşitul anului 2016 volumul total al activelor AEÎ a constituit 633,2 mil. lei sau cu 114,6 milioane lei mai mult comparativ cu anul 2015. Pentru comparaţie, la situaţia anului 2012 volumul total de active al acestor entităţi constituia 334,5 mil. lei sau aproape de două ori mai puţin decât la moment.

De menţionat că aceste instituţii au reuşit să sporească capitalul propriu, precum şi să-şi menţină la un nivel corespunzător lichiditatea, fapt care sporeşte credibilitatea în aceste entităţi, dar şi indică asupra stabilităţii acestora. La situaţia din 31.12.2016, valoarea capitalului propriu al asociaţiilor de economii şi împrumut a constituit 204,9 mil. lei sau cu 27,5 mil. lei mai mult decât în anul 2015, în ultimii cinci ani acest indicator sporind anual cu ritmuri de la 15 la 28 p.p.

Cu referire la ponderea activelor asociaţiilor de economii şi împrumut în PIB, se menţionează o cotă a acestora de 0,40%. Spre exemplu, în Litua­nia acest indicator constituie 1,77%, iar în România 0,03%.

Deşi indicatorii menţionaţi denotă o creştere continuă a sectorului, încă mai există oportunităţi nevalorificate de dezvoltare, în special prin diversificarea serviciilor financiare de tip nebancar în mediul rural, or, asociaţiile de economii şi împrumut dispun de capacităţi şi condiţii mai avantajoase în comparaţie cu alte instituţii de creditare, în special în mediul rural. Aici mă refer la rapiditatea de accesare a mijloacelor financiare şi incluziunea membrilor cu venituri modeste.

– Statisticile CNPF atestă că împrumuturile acordate prin intermediul asociaţiilor de economii şi împrumut sunt suficient de solicitate în mediul rural. La fel, şi volumul activelor deţinute de AEÎ este în continuă creştere. Cum se explică că împrumuturile acordate de AEÎ sunt mai accesibile faţă de împrumuturile bancare?

– După cum am menţionat, atât volumul activelor, cât şi portofoliul de împrumuturi al asociaţiilor de economii şi împrumut sunt în continuă creştere. Astfel, în condiţiile în care portofoliul de credite brut în sistemul bancar în anul 2016 s-a diminuat cu 9,0 la sută (comparativ cu anul 2015), portofoliul de împrumuturi al asociaţiilor, în aceeaşi perioadă a sporit cu 19,4% (sau 85,3 mil. lei), la situaţia din 31.12.2016 valoarea împrumuturilor acordate constituind 524,4 mil. lei.

Este de notat că evoluţia asociaţiilor de economii şi împrumut nu este aceeaşi în fiecare regiune a ţării, în unele cazuri ţinându-se cont de specificul local. Astfel, există zone (regiunea de sud) cu o prezenţă modestă a acestor entităţi, la fel cum există regiuni (zona de nord) unde asociaţiile de economii şi împrumut atestă o prezenţă mai intensă şi o dezvoltare mai activă.

Evoluţia asociaţiilor de economii şi împrumut este determinată, în special, de condiţiile mai relaxate de creditare comparativ cu alte instituţii financiare nebancare sau bănci. În unele cazuri se apelează la o asociaţie de economii şi împrumut pentru că nu sunt oferite alternative de finanţare a necesităţilor. Este adevărat că, în general, asociaţiile nu acordă împrumuturi pe termen lung (în cele mai multe dintre cazuri până la 12 luni), iar valoarea împrumuturilor acordate este relativ mică, comparativ cu instituţiile bancare. În acelaşi timp, mijloacele împrumutate, de cele mai multe ori reuşesc să acopere solicitările urgente ale membrilor asociaţiei şi necesităţile care nu pot fi amânate. La modul general, asociaţiile mizează pe necesitatea membrilor de a obţine un împrumut fără birocraţie excesivă. În contextul în care alte entităţi solicită un număr mai mare de acte sau impun condiţii mai dure, asociaţiile se prezintă drept mai flexibile în acest aspect.

Cele menţionate denotă condiţii mai atractive pentru oferirea împrumuturilor, tot mai mulţi membri beneficiind de serviciile acestor asociaţii, fapt dovedit şi de statisticile acestui domeniu, dinamica pentru ultimii 5 ani indicând o evoluţie continuă a acestui sector.

Datele aferente anului 2017 indică o evoluţie favorabilă a indicatorilor ce ţin de volumul activelor şi împrumuturilor acordate de la o perioadă la alta, de la începutul anului 2012 şi până în prezent.

Realizarea unui asemenea nivel de dezvoltare se datorează politicilor promovate de asociaţii, impulsionate inclusiv şi de cadrul de supraveghere asigurat de către CNPF.

– Care a fost volumul surselor financiare atrase şi a împrumuturilor acordate în anul 2016 şi I trimestru 2017 de către AEÎ? Câţi membri întrunesc AEÎ şi care a fost media împrumutului acordat? Cine poate deveni membru al unei asociaţii?

– În anul 2016 mai mult decât 38 mii de membri ai asociaţiilor de economii şi împrumut au beneficiat de împrumuturi de la aceste entităţi. Acest indicator este în creştere cu 3,8% comparativ cu anul 2015.

Totodată, atât numărul beneficia­rilor de împrumut, numărul membrilor, dar şi numărul depunătorilor de economii în aceste asociaţii au înregistrat o creştere. Astfel, în anul 2016, numărul membrilor s-a majorat cu 2,9 mii persoane sau cu 2,3%, iar numărul depunătorilor de economii a înregistrat o creştere de 965 de persoane sau cu 17,2% în comparaţie cu anul 2015.

În 2016, valoarea medie a unui împrumut a constituit 13,8 mii lei, înregistrând o majorare cu 1,8 mii lei sau cu 15% comparativ cu anul 2015.

Valoarea totală a împrumuturilor acordate la situaţia din 31.12.2016 a constituit 524,4 mil. lei. În cele mai multe dintre cazuri, împrumuturile acordate de către AEÎ au o scadenţă de până la un an şi sunt oferite, în special, în domeniul agriculturii şi industriei alimentare. Această tendinţă de creştere a volumului împrumuturilor s-a menţinut şi în primul trimestru 2017, la situaţia din 31.03.2017 valoarea împrumuturilor acordate constituind 593 mil. lei.

Este de menţionat şi majorarea mărimii medii a depunerilor în asociaţiile de economii şi împrumut care revine unui membru depunător, valoarea acestui indicator constituind 46 mii lei sau cu 7,8 mii lei mai mult decât în anul 2015. Valoarea totală a depunerilor acceptate la situaţia din 31.12.2016 a constituit 302,4 mil. lei, majorându-se până la 334,9 mil. lei la situaţia din 31.03.2017.

Ponderea depunerilor de economii în valoarea totală a activelor AEÎ cu licenţă de categoria B (31.12.2016) constituie 59,3% sau cu 5,1 p.p., în creştere comparativ cu 2015. Deşi valoarea respectivului indicator rămâne inferioară intervalului recomandat (70-80%) de WOCCU (Consiliul Mondial al Uniunilor de Credit), tendinţa de majorare a acestuia denotă creşterea independenţei asociaţiilor în raport cu sursele externe de creditare.

Cât priveşte membrii asociaţiei, aceştia pot deveni atât persoanele fizice (cetăţeni ai Republicii Moldova sau apatrizi), cât şi persoanele juridice, înregistrate în Republica Moldova conform legislaţiei şi împotriva cărora nu este intentat un proces de insolvabilitate. Este necesar ca membrii asociaţiei să fie aprobaţi de către consiliul asociaţiei şi să depună cota de membru în conformitate cu statutul asociaţiei.

– Cine sunt principalii beneficiari ai acestora (persoane fizice, juridice)? În ce măsură AEÎ contribuie la finanţarea afacerilor locale?

– Efectiv, asociaţiile de economii şi împrumut participă în cadrul unei competiţii de piaţă (exact ca şi alte instituţii de creditare), doar că conceptul de activitate al unei asociaţii este determinat de faptul că beneficiari ai serviciilor acordate sunt chiar membrii acestor entităţi, persoane fizice şi juridice.

Cea mai mare parte a împrumuturilor acordate în anul 2016 de către asociaţiile de economii şi împrumut au fost orientate în domeniul agriculturii şi industriei alimentare – 41,7%, împrumuturilor de consum le-a revenit 25,5% şi celor pentru imobile, construcţie şi dezvoltare – 19,6%.

– Cum reuşesc asociaţiile de economii şi împrumut să facă faţă concurenţei agresive a băncilor comerciale?

– Asociaţiile de economii şi împrumut reprezintă asocieri de persoane fizice şi juridice, reunite cu scopul de a asigura necesităţile reciproce ale acestora. Activitatea acestor asociaţii nu poate fi nicidecum desprinsă de mediul concurenţial unde activează şi alte instituţii financiare bancare sau nebancare.

Asociaţiile de economii şi împrumut de fapt sunt într-o concurenţă directă cu alte entităţi de creditare (de ex. organizaţii de microfinanţare), inclusiv cu instituţiile bancare. Este necesar de a se face diferenţă, or celelalte instituţii de creditare au drept scop majorarea profitului în timp ce obiectivul unei asociaţii de economii şi împrumut rezidă în sprijinirea activităţilor legale ale membrilor săi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor economice şi sociale ale acestora prin acordarea serviciilor specifice asociaţiei.

În acelaşi timp, doresc să menţionez că asociaţiile de economii şi împrumut, după caz, ar urma să trateze băncile drept un partener. Experienţa altor state relevă că sistemele de parteneriat cu instituţii financiare şi în special bănci, poate oferi multe oportunităţi.

Datele statistice indică că, la situaţia din 31.03.2017, asociaţiile de economii şi împrumut aveau primite credite bancare şi alte împrumuturi în valoare totală de 136,9 mil. lei, mijloace care ulterior au fost redirecţionate către membrii acestor asociaţii. Acest fapt atestă că la modul general nu ar exista limite privind metodele şi implicit rezultatele care pot fi atinse dacă se doreşte dezvoltare, abilitatea de cooperare având aici rolul determinant. În acest caz asistăm la o ameliorare a accesului la împrumuturi prin promovarea şi amplificarea eforturilor de creditare ale asociaţiilor de economii şi împrumut.

– În afară de creditare, ce alte servicii financiare mai oferă AEÎ?

– Asociaţia de economii şi împrumut activează în baza spectrului de servicii financiare oferite de licenţa pe care aceasta o deţine (de categoria A, B şi C). De rând cu acceptarea depunerilor şi oferirea de împrumuturi membrilor săi, asociaţia contribuie şi la acordarea altor servicii. Astfel, în funcţie de categoria licenţei deţinute, AEÎ poate oferi membrilor şi servicii, precum: acordarea serviciilor de intermediere în asigurări în calitate de agent bancassurance, acordarea de consultaţii, acordarea altor servicii, cu acordul scris al autorităţii de supraveghere.

Totodată, cadrul legal mai stabileşte că asociaţia dispune de posibilitatea investirii mijloacelor sale băneşti, neutilizate la acordarea împrumuturilor, în conformitate cu politica de investiţii aprobată de consiliu. Efectuarea investiţiilor în capital sau în valori mobiliare ale societăţilor comerciale şi instituţiilor financiare supuse controlului din partea autorităţii de supraveghere sau a Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia instrumentelor financiare derivate, se permite doar asociaţii­lor care deţin licenţă de categoria B sau C şi asociaţiilor centrale şi doar cu acordul scris al autorităţii de supraveghere.

– Acum o lună, Parlamentul a adoptat în prima lectură amendamente la Legea cu privire la asociaţiile de economii şi împrumut, care prevede crearea unui fond de garantare a economiilor şi fondului de lichidităţi pentru asociaţiile de economii şi împrumut. Care sunt schimbările aşteptate odată cu intrarea în vigoare a acestor amendamente?

– Amendamentele la care se face referire au drept scop dezvoltarea sistemului de asociaţii de economii şi împrumut precum şi asigurarea protejării intereselor depunătorilor în aceste entităţi.

În particular, amendamentele prevăd simplificarea procedurii de desfăşurare a adunării generale în cadrul asociaţiilor, suplinirea atribuţiilor consiliului asociaţiei cu dreptul de a retrage calitatea de membru în cazul neparticipării pe o perioadă mai mare decât trei ani a acestuia la adunările generale ordinare consecutive şi care nu beneficiază de serviciile asociaţiei.

Totodată, amendamentele menţio­nate vizează şi extinderea tipurilor de servicii care pot fi acordate de către asociaţii, utilizarea resurselor financiare disponibile din fondul de lichidităţi de către asociaţia centrală, operarea unor modificări la capitolul de interdicţii etc.

Urmează ca propunerile şi obiecţiile parvenite din partea comisiilor parlamentare, precum şi cele expuse de deputaţi în amendamente şi în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului din prima lectură să fie examinate şi raportate în cadrul dezbaterilor proiectului de lege menţionat în lectura a doua.

Cu referire la fondul de garantare a economiilor, este de menţionat că prin amendamentele înaintate se doreşte substituirea fondului de stabilizare (prevăzut în cadrul legal actual) cu Fondul de Garantare a depunerilor de Economii a persoanelor fizice în cazul lichidării silite sau insolvabilităţii asociaţiei.

Experienţa altor state demonstrează că atunci când a fost decisă crearea unor fonduri de garantare a economii­lor asociaţiilor de economii şi împrumut, atât numărul depozitelor, cât şi numărul membrilor acestor entităţi a sporit semnificativ, implicit sporind şi credibilitatea acestor entităţi. Este evidentă necesitatea garantării şi după caz compensarea depunerilor de economii persoanelor în cazul lichidării sau constatării condiţiilor de insolvabilitate a unei asociaţii de economii şi împrumut.

Totodată, pentru crearea fondului de garantare a depunerilor se impune realizarea unei analize de impact asupra acestui sector, considerându-se oportun a promova crearea acestui fond prin intermediul unui proiect de lege distinct de amendamentele actuale.

– Ce alte iniţiative ce vizează activitatea AEÎ sunt examinate de către CNPF?

– La moment, Comisia Naţională a Pieţei Financiare examinează posibilităţi care ar asigura eficientizarea procesului de supraveghere a acestor entităţi, or, în calitate de Regulator de profil care reglementează şi autorizează activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut, se impune supravegherea acestora.

În acest sens, este evaluat continuu cadrul de supraveghere în raport cu cele mai înalte standarde, stăruind să îmbine cele mai bune abordări naţionale şi internaţionale pentru a crea un cadru de bune practici privind supravegherea, în acelaşi timp fiind asigurate principiile şi practicile de supraveghere aplicabile, asigurând astfel condiţii şi un tratament egal tuturor instituţiilor supravegheate.

De asemenea, în scopul generalizării operative a unor date ce ţin de supravegherea domeniului, dar şi în scopul eficientizării analizei privind situaţia financiară a sectorului, la moment se află în proces de testare un sistem de baze de date care va permite stocarea, consolidarea, analiza şi monitorizarea datelor financiare ale sectorului. Sistemul va permite identificarea, prevenirea şi limitarea riscurilor de domeniu, situaţie în care CNPF va avea posibilitatea de a face apel la judecăţi de valoare şi la evaluări critice anticipative. În aceste condiţii devine mai facil a ţine seama atât de probabilitatea că una sau mai multe asociaţii să intre în dificultate, cât şi de impactul pe care o astfel de situaţie îl poate avea asupra stabilităţii financiare a domeniului.

Întrucât politicile de prevenire necesită un sistem bazat deopotrivă pe evaluări de risc solide şi avertizare timpurie, CNPF evaluează posibilitatea implementării unui sistem de avertizare timpurie, care va permite furnizarea de informaţii importante aferente unor circumstanţe generate de dezechilibre şi riscuri care, implicit, va asigura estimări menite să asigure creşterea eficienţei supravegherii asociaţiilor de economii şi împrumut.
– Vă mulţumesc pentru interviu.

A discutat Lilia Alcază

Numarul ziarului: 
Nr.32 (704) din 9 august 2017