Bugetul 2018, prima rectificare: Venituri mai mari, cheltuieli şi mai mari

Guvernul a aprobat proiectul de lege privind rectificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Veniturile la bugetul public naţional urmează a fi suplimentate cu 963,9 milioane de lei, iar cheltuielile cu 1 miliard 312,5 milioane de lei.

Ţinta privind deficitul bugetar se preconizează să crească cu 348,6 milioane de lei, până la peste 5 miliarde de lei şi va reprezenta 3,1 la sută din Produsul Intern Brut.

La bugetul de stat, veniturile şi cheltuielile se majorează cu 303,5 milioane de lei şi, respectiv, cu 652,1 milioane de lei, creşterea deficitului revenindu-i totalmente bugetului de stat. Ministerul Finanţelor notează că majorarea veniturilor la bugetul de stat a fost determinată de accelerarea ritmurilor de creştere economică, de sporirea comerţului exterior, precum şi de majorarea salariului mediu lunar pe economie.

Este prima rectificare a bugetului din acest an, la scurt timp după ce Chişinăul a fost vizitat de o misiune a Fondului Monetar Internaţional, ceea ce ne face să presupunem că noii parametri ai bugetului au fost conveniţi cu FMI, la fel şi prognozele revizuite recent. Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a declarat în şedinţa Guvernului că ajustarea indicatorilor bugetari este determinată de reestimarea în creştere a prognozelor principalilor indicatori macroeconomici, care au fost coordonate cu experţii Fondului Monetar Internaţional, revizuirea şi prioritizarea programelor de cheltuieli, implementarea programelor noi care nu au fost aprobate în Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

Astfel, potrivit noilor previziuni, va fi atins un PIB de 163 miliarde lei, faţă de 160 miliarde cât se anticipa la elaborarea bugetului, inflaţia va fi mai mică, iar cursul de schimb al monedei naţionale estimat pentru sfârşit de an va fi de 16,79 lei pentru un dolar, comparativ cu 17,90 cât se prognoza anterior. De asemenea, rectificarea a fost dictată de asigurarea implementării în continuare a reformei administraţiei publice centrale.

Ce prevăd modificările?

La venituri. Potrivit proiectului, care mai trebuie să treacă prin dezbaterile din Parlament şi votare, grosul creşterii încasărilor va veni din impozite şi taxe. Taxa pe valoarea adău­gată la mărfurile importate se preconizează să crească cu 676 milioane lei, urmare a accelerării ritmurilor de creştere a importurilor faţă de cele luate în calcul la proiectul bugetului cu 17,4 la sută, faţă de 6 la sută cât s-a estimat iniţial. Veniturile suplimentare din taxa pe valoarea adăugată la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova (reestimarea consumului intern şi creşterea livrărilor impozabile la cota standard) se estimează să crească cu 247,3 milioane de lei. Impozitele pe venitul persoanelor fizice şi juridice vor aduce noi venituri în sumă de 106,6 milioane de lei.
Şi veniturile din accizele la produsele din tutun importate vor creşte cu 88,2 milioane de lei, accizele la produsele petroliere importate – cu 87,3 milioane de lei, urmare a majorării importurilor la unele tipuri de produse petroliere), iar accizele la autoturismele importate vor suplimenta bugetul cu 79,9 milioane de lei în situaţia în care numărul autovehiculelor importate este în creştere.

Cele mai mari creşteri de cheltuieli se referă la Programul de reparaţie a drumurilor publice naţionale, locale, comunale şi a străzilor – 800 milioane de lei, dezvoltarea Serviciului naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112 – 63,6 milioane de lei, reabilitarea reţelelor electrice – 61,2 milioane de lei, proiectul de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare – 53,2 milioane de lei, majorarea normei financiare de alimentare a copiilor/elevilor începând cu 1 septembrie 2018 – 51,2 milioane de lei.

Proiectul prevede majorarea cheltuielilor curente pentru bunuri şi servicii, alocaţiilor pentru personal în vederea asigurării majorării cu 10 la sută a salariilor de funcţie pentru angajaţii salariaţi în baza Reţelei Tarifare Unice, precum şi pentru consolidarea capacităţii unor autorităţi publice create/reorganizate şi organizarea alegerilor locale.

De asemenea, vor fi alocate mijloace financiare suplimentare în sumă de peste 32 milioane de lei pentru consolidarea capacităţilor Autorităţii Naţionale de Integritate, ale Serviciului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, ale Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie, pentru acoperirea cheltuielilor Comisiei Electorale Centrale în legătură cu alegerile locale. Aceasta inclusiv în vederea definitivării procesului de realizare a condiţiilor pentru primirea primei tranşe din asistenţa macrofinanciară din partea UE.

Cheltuielile pentru prestaţii socia­le vor spori cu 16,7 milioane de lei, majorare cauzată de creşterea ajutoarelor băneşti şi achitarea indemnizaţiilor la încetarea raporturilor de muncă.

Pe de altă parte, conform estimării capacităţii de valorificare până la finele anului curent a alocaţiilor pentru investiţii capitale, volumul acestora va atinge 2 miliarde 432,1 milioane de lei, în scădere cu 904,6 milioane de lei sau cu 27,1 la sută faţă de volumul aprobat iniţial.

Finanţările externe în scădere

Republica Moldova va primi în anul 2018 granturi externe pentru susţinerea bugetului cu 903,7 milioane de lei mai puţin decât se aştepta atunci când a fost elaborat bugetul.

În estimările scontate ale bugetului de stat la granturile pentru suport bugetar au fost excluse granturile din partea Comisiei Europene, care au fost primite la finele anului 2017, a căror alocare trebuia să aibă loc în 2018 (o tranşă din programul ENPARD), pentru sectorul energetic şi tranşa III din asistenţa macrofinanciară, menţionează Ministerul Finanţelor. Concomitent, au fost actua­lizate sumele intrărilor de granturi în baza evaluărilor efectuate de către Comisia Europeană pe acordurile implementate. Toate estimările de granturi au fost reestimate la cursul de schimb, utilizat la rectificarea bugetului, deşi şi în euro suma suportului financiar ce urma să vină de la Uniunea Europeană se reduce cu 43,1 milioane de euro, inclusiv 20 milioane euro suport macrofinanciar.

Cheltuielile în cadrul proiectelor finanţate din surse externe se diminuează cu 703,0 milioane de lei sau cu 16,3 la sută faţă de volumul aprobat în buget.

Vlad Bercu

Numarul ziarului: 
Nr.19 (743) din 16 mai 2018