ZF.ro

Dorinţa românilor de a călători creşte de la an la an, astfel că apetitul pentru vacanţe se vede şi în rezervările făcute de aceştia pentru vizitele în afara ţării. Un apetit la fel de crescut pentru călătorii mai au doar nemţii, spune Cristian Pandel, fondatorul turoperatorului Christian Tour.

Produsul Intern Brut al Româ­niei, adică valoarea adăugată care se produce în ţară, a ajuns la 1.600 mld. lei în 2023, conform celor mai recente date statistice publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Este cel mai mare nivel din istorie, iar PIB-ul a crescut de 2,5 ori numai în ultimii 10 ani, de la 640 mld. lei în 2013, la peste 1.600 mld. lei în 2023.

Antreprenorii din Cluj-Napoca s-au prezentat cu optimism în ceea ce priveşte anul 2024, după ce anul trecut au existat multe incertitudini şi mediul de business a fost destul de reticent.

În vreme ce indicele BET – de referinţă pentru BVB – continuă să crească şi să marcheze noi maxime istorice, participanţii bursieri se întreabă acum cât mai poate dura raliul pieţei.

Cooperativa Agricolă Argedava Novaci, care cultivă în total 800 de hectare de teren în mai multe judeţe din jurul Capitalei, vrea să investească 8 mil. euro într-o hală de depozitare şi condiţionare a cepei, mizând pe diferenţele de preţ dintre perioada de supraproducţie şi primăvară, atunci când România este nevoită să importe.

Un fermier din Polonia a primit în 2023 maximum 435,9 euro/cap de animal pentru creşterea scroafelor, în timp ce un fermier din România, dacă a îndeplinit toate condiţiile de bunăstare a reproducerii porcilor, a primit 250,9 euro/cap de animal, de 1,7 ori mai puţin, arată o analiză făcută de ZF pe baza datelor furnizate de Mi­nisterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din Polonia şi a celor oferite de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, subordonată Ministerului Agriculturii din România.

Ultimele 12 luni au însemnat pentru Terapia Cluj, cel mai mare producător local de medicamente, o creştere a portofoliului cu încă 20 de produse care se adresează afecţiunilor din sfera dermatologică, a sistemului nervos central, din oncologie, produse de spital.

O pasiune pentru lucratul cu ceramică şi un concept inedit descoperit în străinătate au făcut-o pe Sorina Cristea să deschidă în Iaşi localul Caferamica, care combină atmosfera unei cafenele cu posibilitatea de a participa la ateliere de modelare a ceramicii.

Nevoia orientării către mate­rii prime sustenabile, o tendinţă regă­sită la nivel mondial, l-a determinat pe Mădălin Gheorghe, unul dintre fonda­torii studioului de design Drag and Drop, să experimenteze noi modali­tăţi de a obţine materiale, unele având la bază reziduuri precum zaţul de ca­fea şi cojile de ouă, pe lângă cele con­ven­ţionale.

Alexandra Ghiţă a lucrat două decenii în HoReCa, însă şi-a dorit să pornească un proiect pe cont propriu, aşa că a renunţat la poziţia de angajat şi a făcut din pasiunea sa pentru produsele şi alimentaţia sănătoasă un business în care uleiul de măsline joacă rolul principal. Ea a deschis un magazin online cu ulei de măsline adus din Spania şi Portugalia şi plănuieşte ca în viitor să introducă şi uleiul de măsline din Grecia, Italia şi Maroc.

Marinela Petran, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale Arădeanca, organizaţie care reuneşte mai mulţi producători, inclusiv cei trei care produc Pita de Pecica IGP, crede că antreprenorii din agribusiness înţeleg în mod greşit termenul greşit de asociere şi că ar trebui să fie mai multe astfel de organizaţii la nivel naţional pentru ca industria alimentară locală să crească.

Având în vedere că România continuă să aibă cea mai ridicată inflaţie din Europa, după ce rata medie a modificării preţurilor de consum a ajuns la nivel local la peste 10% în 2023 faţă de anul precedent, iar Bursa de Valori Bucureşti se află pe un trend ascen­dent încă de la finele lui 2022, se poate ob­serva o relaţie clară între evoluţia preţu­rilor acţiunilor listate şi dinamica inflaţiei, spune Lucian Isac, director general, Estinvest, invitat la ZF Deschiderea de Astăzi.

Autorităţile de la Bruxelles au lansat o anchetă legată de subven­ţii cu privire la furnizorii chinezi de turbine eoliene, accelerându-şi efor­tu­rile de a-şi proteja industria în faţa concurenţei ieftine, scrie Financial Times.

Dispunând de lichidităţi din plin şi cu o valoare de piaţă de 15 miliarde de dolari în 2017, Atos părea să lan­seze oferte de achiziţie pentru orice. Printr-o serie de achiziţii majore, compania franceză părea pe cale să devină un rar campion tech euro­pean, scrie Bloomberg.